sonia e frumoasă.
sonia are gene lungi.
când clipește sonia oamenii cred
că s-au întors fluturii și - iarna - fulgii.

sonia dăruiește. portofelul ei
de marochin roșu e veșnic plin de bănuți
noi. lucioși. buni
de încercat cu dinții. anumiți cerșetori
se trezesc regretând
că le-au picat demult. aceia sunt
și cei mai dăruiți.

tanța cu mâna întoarsă.
și relu cel cu umerii hainei tapetați
cu găinaț de porumbel. și milu
cel cu un ochi spart.

sonia trece prin fața bisericii
zilnic la opt și la cinci. darul e dublu.
și ei o așteaptă. mai puțin pentru bani.
mai mult pentru fluturi sau fulgi.

e simplu. ea nu cumpără niciodată
nimic. îi place mai mult să viseze
gustul cald al pâinii în gurile lor pustii.
mirosul de stofă străină
al hainelor găsite o dată pe an
la magazinul ieftin din colț.

o dată pe an bănuții de la opt
și cei de la cinci transformă
subsolul în casă. o dată pe an
adăpostul miroase a oameni
fericiți. și la ferestre
se umple de fluturi sau fulgi.

sonia e în post de trei ani.
hainele ei s-au învechit. tălpile
s-au subțiat. din ea se mai văd
doar genele lungi. și roșul
marochinului gol. îi place mai mult să viseze
spirala fumului parfumat într-o ușă de birt
de care se sprijină fericit
carol cel cu stângul mai scurt
și chel de la raze.

în lumina felinarului chior de la colț
sonia stă și clipește.
des. nu e opt și nici cinci. în depărtare sirena
alungă fluturi sau fulgi. apoi se ia

curentul.

în noaptea aceea a nins mult. în ușa bisericii
tanța l-a întâlnit pe isus și acum
poate întinde ambele mâini. pentru lucru.
relu a fost recrutat ca îngrijitor
la porumbei de tocană. lui milu
un alt dulgher i-a dăruit un ochi de lemn
și a plecat să vadă cu el lumea. iar la birt
din carol au făcut măturător.

și el a măturat toată zăpada.
sub felinarul chior de vizavi. în lung troian.

și din troian cresc gene.

____
Copyright Adela Setti