Nu spun ce gândesc,
mă complic,mă ascund
în cuvinte ce nu mă descriu.
In forme frumoase si demne,
imi torn toata fiinta
Si construiesc un contur,
al celui ce ar trebui să fiu.
Un tablou,agățat la vedere...
Între rame,imaginea mea:
_inocenta mi se scalda-n ochi,si pe buze,
un zambet care-ti intra-n suflet;
Sunt numai un amestec de culori lipicioase,
un desen pe zidul închisorii
în care am îcatușat de unul singur
adevărul despre mine.