• 9. Am stricat 70 de metrii de cant.Nu iese mobila.Sunt un trantor.Ba o camila.Am observat ieri(oricum nu stiti care ieri sau daca a fost ieri un ieri nici nu conteaza) trecand pe langa cimitirul frumos amenajat langa locuinta meao pajiste de ciori.Ieri eram tanar, zambeam, traiam.As fi dorit sa le invit sau macar pe una dintre ele sa stam de vorba.La un wiski fin, un trabuc de contrabanda cubaneza.Ce sa vorbesc, macar sa ascult, sa stau si sa ascult.400 de ani.Sa savurez fiecare croncanit silabic, fiecare gest decenic.Atunci, infruptat cu toata povestea, as putea ridica linistit ochii in ochii fiecarui trecator si cu o mandrie divina si usor dojenitoare as putea spune:
• -Te mai pui la 70 de metrii de cant domnule cand eu am mestecat 400 de ani de existenta?Cand stiu absolut totul despre existenta imi poti spune ca o mobila de duzina, perioada limitata e mai presus de decenii intregi?Nu-mi poti spune asa ca EU, sa nu te mai aud bombanind, caci eu stiu.Mi-a povestit cineva cu lux de amanunt
• si oricum nu are rost sa-ti spun cine caci nu ai sa intelegi.Esti un simplu, atat.

• Dar ieri a trecut iar azi,(un azi pe care deasemenea nu o sa-l stiti)sunt obosit.Am doua bataturi pe mainile mele fine de pianist, sunt prafuit, miros a rumegus.Iubit de hamsteri nu de viata, la degetul mare o zgarietura.Ma doare spatele si s-ar putea la noapte sa ma doara genunchii.Ma umiliti, va pedepsesc.N-am sa va spun mai mult, mai bine tac.Uite, tac.
• Imi cade o mana.Nu cum ii cade betivului intre elementii caloriferului, pana se arde si dimineata lasa urme, mie-mi cade o mana peste frunte.Asudez.Ma trec fiorii.Oare l-am multumit pe seful meu destul??Nu ar trebui sa mai intarzii, asta-i clar si parca sa muncesc mai cu spor, mai cu daruire, sa vada satisfactia pe chipul meu de lut prost confectionat, sa-i ofer orgasmul intregii existenti, caci el, merita.