poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-06-19 | |
Am spart dimineata de gheata
Cu bulgari de vise confuze Aroma cafelei in valuri difuze Ma trage din noapte, ma spala pe fata … In inter city l-am cunoscut pe domnul Georgica Visanu. Un batrin respectabil, de 84 de ani, din Pucioasa. Cind am urcat in tren, dinsul statea pe locul meu de la geam, loc pe care il solicitasem, cu multa miere in glas, vinzatoarei de bilete. Domnul Georgica Visanu mergea la Timisoara la fiul lui, persoana importanta in domeniul energiei electrice. Batrinul, a carui sotie a murit acum 4 ani, este veteran de razboi. In timpul razboiului a fost cu unitatea din care facea parte la Odesa. Acolo a stat pina cind au primit ordinul de retragere. La Odesa insa a avut minunata ocazie sa mearga la spectacole de balet. Sigur, cel mai frumos a fost “Lacul lebedelor” de Ceaikovski. Balerinele rusoaice! Frumoase femei! Aveau niste picioare… tzutz! Acolo, la Odesa, intr-o buna zi cind se intorcea din oras, a vazut la poarta unitatii doua persoane, un barbat si o femeie, care intrebau de unul, Visanu, Georgica Visanu… Cind a privit mai bine… l-a recunoscut! Era Bebe , prietenul sau din copilarie, de la Bailesti, unde locuise o vreme impreuna cu parintii si sora lui. Bebe era baiatul vecinilor si impreuna mergeau la piriu, unde sapau in albie pentru a face o groapa mai mare unde sa se adune multa apa si sa se poata balaci mai bine. Ce bine se distrau! Si dupa atitia ani, la Odesa, apare Bebe impreuna cu sotia lui, o rusoaica frumasa… Frumoase femei rusoaicele astea! Bebe ajunsese sa lucreze la o banca din Odesa, se casatorise cu o rusoaica si se stabilise acolo. Aflase de la rudele lui din Romania ca Georgica este la Odesa, l-a cautat si… Apoi a venit ordinul de retragere. De atunci nu s-au mai vazut niciodata. Domnul Georgica Visanu zimbea, in timp ce amintirile-i veneau in minte si pe buze … Nici nu stiu daca vorbea cu mine. Oricum, nu mai era nimeni in compartiment… Andreea si Cami, colega ei de camera, m-au asteptat in gara. Cu o surpriza: o multime de mini-amandine, prajitura mea preferata. Timisoara era alba si inghetata. Seara am fost la patinoar cu Andreea si colegele ei, iar la intoarcere, pe un ger de -15 grade, nu numai Timisoara era alba si inghetata… eram si noi. Ora-i tirzie si ceasca e goala Degeaba sa stau as mai vrea Ibricul ma-mbie iar cu cafea Dar rima la goala e... scoala!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate