clic, clac, cilc, clac, clic, clac, clic...o clipa; totul incepe cu o clipa care, lungindu-se, se transforma-ntr-un moment, apoi intr-o perioada iar intr-un final intr-o viata... ne rotim in jurul timpului caci, fara sa vrem, fie ca ne traim viata la maxim, fie ca stam degeaba, clipele ne sunt numarate...
cu totii ne uitam la ceas; a devenit un fel de obsesie pentru noi, fara a ne da seama ca, de fapt, ne uitam la viata noastra cum trece cu fiecare miscare a secundarului; mai intai ne uitam la el in timp ce crestem , apoi in timp ce ne maturizam pt ca spre final sa ne uitam, sa fim spectatorii propriei morti...oare chiar nu avem ce face pentru a schimba ceva?
ba da; poate sa renuntam la ceasuri.