poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1764 .



Oglinda si pendulul 1
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cvasiliu ]

2006-01-04  |     | 



Motto: "Când iubești nu-i nevoie nici măcar de scuze, pentru nimic, niciodată."
Erich Segal – "Love Story"

Partea I
"Oglinzi! adânci firide fară fund
În voi statui de stafii se ascund!"
(Al. Philippide - Australis)

În intuneric oglinda pare un hău nesfârsit ce îmi așteaptă întrebările, ghicind în lungile ezitări nesiguranța de a-i cauta capătul. Cu rusine tristă îi ocolesc contururile străbătand labirinte fantastice și întortocheate cu privirea într-un ritual de proslăvire a complexului de inferioritate. Teama se ghemuiește într-un colț, sfidătoare și mă simt prins într-o capcană. În acest hău, pe care mă pregătesc să-l străpung, mă aflu tot Eu, modelat din umbrele propriilor neliniști și angoase. Încet ridic ochii ca să-mi citesc condamnarea. O clipă suprafața oglinzii se tulbură de atingerea unei mâini neîncrezătoare în adevărul reflectat, apoi acceptarea vine dureroasă în urma unei lungi contemplări. Nu-mi rămâne decât rasul pe ruinele orgoliului meu și râd căci încă mă mai miră multitudinea de forme pe care le poate lua absurdul si ironia. Râd; râd ca și cum aș aștepta să se năruie în cioburi oglinda - fereastra prin care privesc în mine; un conglomerat de linii frânte , oblice, curbe într-un joc geometric guvernat de legi stricte, și un amestec de alb și negru - o alcătuire ternă și ingrată prin blazarea sa. Închid ochii și mă las în voia imaginației închipuind experiențe refuzate. Zadarnic; realitatea sfâșie fragila construcție a visării. Venite de undeva de departe, în jurul meu se sparg colaje de cuvinte distrăgându-mi atenția; converg melodic și intuitiv, pierzându-și înțelesul, spre forul meu interior. Cu legitimitatea autoapărării îmi astup urechile...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!