poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-22 | | La fel cum râma sta in pamant, asa stau eu, intinsa pe patul meu, cu toate gandurile rastignite.Astept sa invie peste trei zile.Aud o voce.Nu stiu a cui e, sa fie a mea, sa fie a râmei, sa fie a ta...nu stiu, nu vreau sa stiu.E o voce puternica de barbat si cand rade e de femeie...acum suspina, suspina ca un copil.Ascult: Uita-te la râma, uita-te cat de multumita e , si tu ce faci...nu vrei sa intreci nici macar o râma?Nu vrei sa fi si tu multumita? De unde stie Vocea ca râma e multumita?Ce stie râma?Are râma constiinta?Râma nici macar nu stie ca e râma.Eu, in schimb, STIU.Stiu cine sunt, stiu ce am fost, stiu ca nu mai stiu nimic si nu mai am putere sa stiu. Uita-te la râma cum inainteaza.Nu-i pasa de nimic, merge inainte. Normal ca nu-i pasa, nici macar nu stie ca merge spre nicaieri...sau ca se rataceste in cerc. Uita-te, te intrece o râma.Ai ramas in urma.De ce?Poate vrei sa fii râmă? Nu vreau sa fiu râmă, vreau doar sa fiu.Vocea asta chiar nu intelege?! Vreau sa stiu, sa pot stii! -Voce, intelegi?! -.... -Voce, nu raspunzi? Tacere. Vocea nu raspunde, a disparut? Am ramas singura, aici, pe patul meu, cu toate gandurile rastignite.Astept sa invie peste trei zile.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate