te simt ca un ghem
de cuvinte boțite,
încerc să le-ndrept
să le calc,
să le-mbrac
ca veșminte,
să le port ca parfum,
o textură de rai
ca aproape de tot
să te-aducă.

simt că te-ndrept
cu-n cuvânt
pus atelă
să-ți prindă sufletul rupt
într-o glumă
și tăcut
șoaptele căzute
între fapte și gând
ți le prind
cu penseta.

îți vorbesc
iar încet
tot atât
cât inima mea
să nu afle că
din nou
m-ai mințit.