Dintr-o clipă lungă
Dintr-un început
Zarurile n-au căzut
Se învârt în aer
Urcă, coboară, urcă, urcă
Şi până la urmă
După cum se ştie
Unul singur cade
În capul povestitorului



Iată-mă-s pornit pe fugă
În aval, după păstrugă
Ştima apelor de Crişuri
Umbre verzi între furişuri
Furişate-n praf de stele
Prin visele mele


Acesta este un zmeu de hârtie
Pe care am început să pictez
Şi să scriu poezie
Să vezi şi să nu crezi
Ce de minuni găseşti într-un cuvânt
Pe care-l laşi să lucreze după toată puterea lui
Dintr-o idee, care nu-i altceva decât un gând dus până la capăt
O problemă de viaţă
Pe care o rezolvi cu puterea iubirii
Şi tainele firii
În care intră şi ies puii puterilor
Pe care-i creşti având grijă să te bucuri
De sufletul, de spiritul şi de trupul tău


Cântă inima albastră
Când priveşte pe fereastră
Şi vorbeşte Infinitul
Despre clipa-n nesfârşitul
Undelor născute-n şoapte
De e ziuă, de e noapte

Gândul inimii trăieşte
În izvorul ce şopteşte
Peşte, peşte...
Saga cu desaga-n spate
Zboară-n visele cu şoapte
Azi sunt 7, mâine 7
Până se fac şaptezeci şi şapte
Unşpe zile au trecut
De când zice-un Peşte-Mut
Spune Mutu mult şi bine
Când ajunge pe la mine


Pupăza zboară, ca o clipă de dragoste
Când sus, când jos
Pe-o sinusoidă


Am deschis Cartea Cafelei într-un Triptic
Unde mă aşteptam să nu găsesc nimic
Culmea-culmilor este că-n spatele celor găsite
Toate celelalte vorbeau despre pictura mea
Pe care o fac mai întâi în cuvinte

https://en.calameo.com/read/003035307704dfb8cfe3e

Lanurile şi elanurile mele se întind pe tarlaua
Pe care nu ajunge niciodată neaua
Fără să se topească
Simbolist, constructivist, colorist, expresionist, marinist, portretist şi circar
Niciodată nu-mi lipseşte un număr cu cafeaua şi un zar
Din zar scot un iepure, urmaşul iepurelui din Montmartre
Cafeaua sfârâie-n ibric…



Trăsura cu coviltir a lui Zampano trage sub fereastra mea
Gelsomina, bat-o vina, bate toba, trâmbiţează
Zampano rupe lanţuri
O nebunie cu echilibru pe funie
Prelungeşte carnavalul cu val de perle
Şi trişori de alba-neagra din bâlciul deşertăciunilor…


Marele bâlci al deşertăciunilor
Şi-a deschis porţile
Gellu Naum coboară pe un cearceaf
La baraca de tir
Îmi întinde un trandafir
Şi îmi cere un autograf
Pe ultima mea carte
“Clipele lungi ale Manechinului”
Din anii declinului

Vocile-şi dregeau glasul
Cu un simţ tasmanian
De diavol
Memoria mea le identifică după timbru
Le trimite la centrul iubirii
De aici, la centrul vorbirii
Vremea zbenguirii în larg încă n-a venit.
Tainele încă stau ascunse-n colecţia Cristinei Balerina,
Luate din picturile lui Mătăsăreanu şi ale lui Fernand Khnopff.
Galerista Cristina purta părul codiţe sau despletit
După ce s-a logodit, l-a încreţit şi l-a strâns coc.
De mijloc s-a încins cu un senbazuru de Cio-Cio-San
Strângea pentru toată Stradela Gândului.
Pictorii şi poeţii pictau şi scriau de nu pridideau.
Scenografii şi scenarii pentru ea şi Maria din Montreal
Prietena domnului Radical şi-a unui cal
Ultima oară, poetic, îţi dădeam de ştire că a venit toamna
Acum, deja ştii şi tu, a venit vara
Simt eu că va fi o vară plină de aşteptări…


Uite ce coincidenţă! Biserica cinsteşte în 6 mai pe Sfântul şi Dreptul Iov, mult răbdătorul.
“Împacă-te cu Dumnezeu şi cazi la pace. Atunci bine va fi de tine.Primeşte, te rog, învăţătură din gura Lui şi pune la inimă cuvintele Lui” (Iov 21:21-22)


Centrale-n colecţia Cristinei sunt Umbrela, Pipa şi Manechinul
Umbrela poartă numele de Cio-Cio-San
Pipa, Pipa lui Magritte
La început, Manechinul trebuia să fie din lemn de gutui
Şi purta numele Manechinul lui Maria din Montreal
Maria l-a îmbrăcat în rochie de mireasă
I-a făcut rost de o pălărie cât o galaxie
Şi un zmeu de hârtie pe care eu am început să pictez
Şi să scriu poezie


Poezie pe sticlă
Cu galantar şi grătar
într-o căruţă trasă de măgar
cu urechi lungi de un an
să audă-n bătătură
când poetul Ilie trage la măsea
o tură cu dus şi întors

Bulbuci pe caldarâm
în Tomisul meu bătrân
Pe Mircea, la numărul 4
După o poartă mare de fier
O scenă de teatru
În fundal, scările gemene
Pe care urcă şi coboară
Clipele lungi ale Manechinului


- Lebăda cu un singur pui
şi-a făcut cuib nou lângă
al treilea felinar de la podul suspendat

- Azi, sub salcia de lângă stele
Mă aştepta noua familie de lebede

- Din oglinda de la numărul 2
A ieşit un peruş albastru
Care spunea glume şi înjurături marinăreşti
Ceea ce-i plăcea Manechinului
Şi făcea cu Papagalul numere de magie

Locul Manechinului este în picioare, în iarba din grădină
Lângă trandafir, care, zice Cristina, a înnebunit pe toată lumea

De Moşii de vară Manechinul şi Papagalul au ieşit la pescuit
Dorra, Dorruţa şi Ponna au sărit primele-n barcă
Manechinul şi Papagalul au făcut o magie
Ce-a fost barcă-i Marea Arcă
Parcă, parcă
aş risca
să mă ia
şi pe mine în ea
Super ideea, o susţin din tot sufletul
Complementar, ca un matematicar
Semnalez ferestre deschise
Spre Plaja cu suflet
Societatea deschisă şi transparentă
Cu ipocrizia absentă
Cu trădările puse la colţul de ruşine
Cum se cuvine şi cum e mai potrivit pentru Tine
În rest, să auzim numai de bine!

- Uşile, uşile, nu lăsaţi uşile neîncuiate

Curând se deschide o fereastră
Poate te interesează ideea
Ca spectacol fizic şi metafizic

Webinar room: https://event.webinarjam.com/t/click/plrzkt1fm7t5go4t07znu5woxbqmc8

Constanţa, Joi, 12 August, 2021