Într-un cadru festiv prilejuit de aniversarea celor 170 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, zi deosebită pentru cultura română, Liceul Tehnologic de Turism din Călimănești a fost gazda primei ediții a simpozionului național Eminescu – Voievod Stelar, organizat pe 15 ianuarie 2020. Programul manifestării, amplu, cu tematici bogate, a stârnit interesul participanților care, în ciuda frigului și a vremii nefavorabile, au fost prezenți în număr mare.
Inițiatorul acțiunii culturale a fost poetul Nicuță Ioan Lungu care, asemeni unui misionar, și-a clădit crezul după personalitatea și opera magicianului literaturii române, Mihai Eminescu. Manifestarea s-a organizat cu sprijinul Primăriei orașului Călimănești, Societății Culturale „Anton Pann”, Bibliotecii A. E. Baconski din Călimănești, cât și a Liceului Tehnologic de Turism, ce a găzduit participanții, precum și Școlii gimnaziale Șerban Vodă Cantacuzino.
Programul conceput de organizatori s-a desfășurat în două părți distincte care au cuprins secțiunea cultural-educativă pregătită de liceeni și sesiunea de comunicări. Astfel în prima parte a acțiunii au evoluat elevii Liceului Tehnologic de Turism, care prin recitările și interpretările muzicale după poeziile eminesciene, și-au arătat admirația față de cel aniversat. Grupul muzical „Melos”, sub conducerea profesoarei Mariana Atanasiu, a interpretat romanțe inspirate din lirica eminesciană (Sara pe deal, Mai am un singur dor, Pe lângă plopii fără soț).
Tinerii preocupați de studierea și receptarea autentică a scrierilor celui mai mare poet național, au adus propria lor contribuție prin seriozitate și caracter, cu spirit ager și istețime. Elevele Nicoleta Ciogună și Andrada Stoica au recitat poemul Glossă, poem greu, care necesită concentrare maximă în studierea lui. În cadrul atelierului de dezvoltare personală, elevii au propus un documentar video intitulat, „Metaforă vie – Mihai Eminescu”, unde eleva Ana Maria Popescu s-a remarcat, trecând, prin filtrul emoției personale, biografia și opera poetului, reușind să surprindă trăsături esențiale ale creatorului.
Activitatea artistică pregătită de elevi a cuprins și dansurile populare oferite de ansamblul „Doina Oltului”, reamintind că o sursă importantă de inspirație pentru Mihai Eminescu a provenit din folclor, precum și interpretarea de către Teodora Șițoiu a cântecului „Dor de Eminescu”.
Partea a doua a fost cea legată de comunicările susținute de invitații speciali. Aceștia, sub genericul „Eminescu – Vioevod Stelar”, au captat atenția publicului cu informații și analize pertinenete. George Călin, scriitor și ambasador cultural Convenția ONU de la Geneva, a expus o interesantă alegorie a îngerului căzut din universul poeziei, care pune față în față impactul întâlnirii cu genialitatea. De asemenea, Domnia Sa a evidențiat și impactul social al recuperării relațiilor umane, precum și a găzduirii în inimă a poeziei, arătându-se dornic de a edita o antologie cu materiale dedicate lui Mihai Eminescu.
Ioana Banner, scriitoare și ziaristă, critic literar din București, a prezentat tema „Scrierile politice și legile progresului și civilizației în opera eminesciană”, în care autoarea este de părere că Mihai Eminescu era adeptul progresului treptat care să respecte legitățile sociale, tradiția. Construirea economiei moderne să se facă în specificul național, deoarece civilizația care se ridică să fie cu rădăcini sănătoase și puternice. Eminescu atacă tendințele care nu respectă năzuințele naționale, progresul trebuind să fie în corelație cu fondul național, iar statul, un organism viu, nu după legile altora.
Civilizația trebuie să fie a adevărului din propriile rădăcini. Acest lucru subliniat de Ioana Banner și desprins din articolele scrise de Eminescu la ziarul „Timpul”, este o premisă conformă secolului al XIX-lea, dar care analizată separat de contextul european, poate tinde spre naționalism și izolare. Desigur, ideile poetului corespund identității poporului român în formarea sa de sine stătătoare, însă, ca orice adevăr, nu trebuie scos din contextul influențelor comune.
Georgeta Tănăsoaica, din partea Bibliotecii din localitate, a introdus audiența în universul poeziei dedicate lui Eminescu cu un poem ce aparține lui Mircea Micu și în care Bădia poeziei române este regretat, enumerându-se totodată și meritele marelui creator.
Articolul prezentat de mine a mers pe ideea receptării continue a operei eminesciene și influențele din epocile precendente nouă, ce s-au revendicat ca aparținând ecoului prelung lăsat în timp de monumentala operă a poetului.
Intervențiile muzicale ale cantautorului Traian Chiricuță, realizate pe versurile lui George Călin – poemul „Metaforă” și pe cele ale lui Nicuță Ioan Lungu – „Nemuritorul”, au ilustrat cu talent pasiunea acestora pentru poezie.
Actrița Cristina Barna din București a susținut un amplu recital încărcat de emoție. Poeta Nicolete Crăete, laureată a Festivalului de Poezie de la Sighetul Marmației, ediția 2018, a recitat cu patos din volumul „Femeia cu trupul de ceară”, un volum premiat, care ilustrează cu elocvență aplecarea autoarei către poezie.
Concursul de recitări de la finalul programului a scos în evidență dedicarea și dragostea elevilor pentru acest gen literar. Premiile oferite de Societatea Culturală „Anton Pann” au fost câștigate de Ramona Roxana Băsică, Elena Ghiță și Ana Maria Popescu.
Denumirea simpozionului aparține lui Nicuță Ioan Lungu și este titlul poemului pe care l-a recitat cu respectul cuvenit și dragostea ce i-o poartă marelui poet național în care se regăsește și de la care pornește sursa sa de inspirație. Astfel se explică omniprezența, echilibrul și bunul simț în coordonarea evenimentului.
Mulțumiri tuturor participanților și succese în continuare. La proxima revedere!