ale noastre dealurile acestea
cu foșnetele lor subterane
cu-orchestre diurne și păduri celeste
articulându-și cântecul alpha-omega
în soare de iarnă și nămeți de septembrie

ai noștri și zeii aceștia minusculi
mergând la scăldat când se crapă de noapte
piticii curați și vânjoși dintr-o Ca-Zăpada-de-Albă
punându-și ghetuțe la așteptat
darul să-și lase moșul ce trece...

a noastră povestea... cu gorgane și cruci
umplându-ne tălpi de ploaie și drum
mireasmă de cer! de alt început!

*

urmele Orașului rămân încrustate pe umeri
asemenea unor scame adânc argintate
n-o să ne scuturăm/ vom lăsa câinii-lupi
să ne-adulmece frumoasa-ieșire-din-normalitate

vom pleca. vom lua cu noi
țipătul de șine la deraierea sufletelor
din prea-multa-realitate