poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-12 | |
dacă esențialul s-a spus,
e timpul să revenim în mătcile noastre, să ne rugăm ca resturile unei mari iubiri să nu se risipească, să fie adunate de pe țărm de pescari, să devenim lemne pentru focul poveștilor fără de sfărșit din serile în care naufragiile sunt doar amintiri dintr-o viață uitată, în care mai există basme cu final fericit unde “au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” nu e doar o minciună inventată pentru somnul liniștit al celor mici cândva, dacă priveam norii și dacă-mi doream din toată inima, ploua, dacă priveam în soare, luminam ca un far orice țărm, dacă priveam adânc într-o inimă, o puteam face să bată și să iubească din nou, dacă iubeam o umbră, ea îmi scria poeme de dragoste, dacă-mi doream aripi, în locul celor pe care le ardeam peste zi încercând să ajung la iubirea unei umbre, dimineața umerii mei aveau muguri nu exista nefericire, doar o noțiune abstractă inventată de cei depresivi ca o justificare pentru tristețea lor când lumea unei iubiri, cândva nesfârșite, încapea într-un pumn strîns cu furie pentru că se credeau vânduți pe doi bănuți de argint imaginari și totuși, dacă esențialul s-a spus, hai să rămânem suma celor mai frumoase amintiri din viața noastră în doi
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate