poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-12-20 | |
în casa bunicii crăciunul avea un parfum aparte
a mere coapte, turte cu nuci și scrijele portocalele, un lux pe care mama și-l permitea rareori, le puneam în brad minunâdu-ne de frumusețea lor, erau cadoul perfect pentru noi colindatul era aventura pe care o așteptam înfrigurați tot anul, numărând zilele, apoi orele și minutele, fiecare bănuț adunat însemna o comoară cu care puteam să-mi cumpăr apoi stiloul chinezesc admirat zile întregi în vitrina librăriei din centrul orașului în grădina doamnei vântu de la scara b Dumnezeu sădise cel mai frumos brad argintiu am crescut în jurul lui iubind acele verzi care ne-au zgâriat obrajii îmbujorați în jocurile noastre eram la fel de înalți copaci și copii deopotrivă împreună cu sora mea am hotărât că brăduțul trebuia să fie cu noi de craciun nici n-am clipit cand l-am tăiat în noaptea aceea l-am împodobit crezându-l fericit lăngă noi abia când a început să plângă din ace am știut că am ucis ceea ce am iubit mai mult if you love somebody, let him free a fost prima lecție de la viață azi nu se mai aud colindele bunicii nu mai împodobesc brazi vii nu-mi mai doresc lucruri cu înfrigurarea de-atunci habar n-am câte zile mai sunt până la crăciun și nici nu-mi pasă magia lui e captivă într-o poveste pe care abia mi-o mai amintesc
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate