Nu mi-am propus să fiu enervantă, dar uneori îmi reușește al naibii de bine.
Deunăzi, am mers la o florărie din Vulcan să comand o coroană. Foarte drăguțe, cele două doamne, văzând că mă grăbesc, m-au asigurat că e gata în câteva minute. Una a început să aleagă florile, să le așeze pe cetină, iar cealaltă s-a apucat să scrie panglicile.
Dorind, parcă, să-mi demonstreze cât este de operativă, a și scris pe prima panglică: „Un ultim omagiu din partea” și, ridicându-și privirea, m-a întrebat: „Din partea cui?”. I-aș fi spus că aș fi dorit o altă formulare, dar, dacă tot o scrisese...
- Din partea mătușii Ileana, i-am zis și, până să continui, văd că scrisese „Din partea mătușei”
- Așa... Atât?
- Nu doar atât, dar vă rog să scrieți „mătușii”!
Pentru că părea că nu înțelege ce nu e bine, i-am explicat.
- A, asta era? Păi, așa ni se cere să scriem! mi-a răspuns și a luat, iritată, altă panglică.
N-am mai întrebat-o cine îi cere, dar eram cu ochii pe ce scrie.
- Mătușii cu un i sau cu doi?
- Cu doi, îi răspund, gândindu-mă că precizarea mea era necesară, poate i se cere să scrie și cu un i.
- Și ce mai scriu?
- Deocamdată, nu scrieți, faceți să dispară cele două puncte de după „mătușii”!
Era clar că domnișoara devenea tot mai iritată, dar încerca să fie drăguță. Eu, de asemenea, încercam să nu o supăr, dar mă temeam că nu va duce la bun sfârșit misiunea. A șters cele două puncte care, ghidușele, când am ajuns cu coroana la destinație, reapăruseră.
- „... și a verișorilor” am continuat.
A scris și a trântit repede tradiționalele două puncte.
- Aoleu, ștergeți, vă rog cele două puncte!
- Cum, și pe astea?
- Da. Nu-și au locul acolo.
Le-a șters și, în timp ce a mai făcut niște înflorituri pe panglici, a oftat:
- Apoi, eu am învățat, la spital, să am răbdare cu toată lumea!...