poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-07-07 | |
erau vremuri tulburi, lumea se pierduse pe sine
și nimicul alerga pe uliți strigând: moartea bate la ușă și ia câte un poem din fiecare casă și de unde nu e ia și ultima fărâmă de vers ce trage a se-nchega pe buze nevinovate spaima cotropește, tăcerea spulberă rânduri, rânduri se ridică umbra poemelor o armată tăcută înarmată cu răbdare făcută să învingă sau să moară căci poezia nu-i pregătită să-și piardă visul o mare de cuvinte dezarticulate versuri sparte, corbi hămesiți, viermuială șoapte, suspine, rugi închinate și blesteme stropșite și tăcerea care acoperă dezmățul morții și al necuvintelor nu e nici prima și nici ultima răscolire când sufletele cad secerate datorită credinței în bine, în frumos și-n neuitare căci singura ce-i poate ține piept ororii e poezia și nemurirea ei cel ce ridică spada de spadă va muri și nemurirea-n vers se va zidi
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate