Pe unde au călcat gândurile se cunoaște ...dar eu niciodată nu le-am călcat pe urme.
Mă cunosc gândurile ca-n palmă...de aceea nu am reușit să-mi ghicesc niciodată viitorul.
Mă știu gândurile ca pe calul cel breaz...dar nu le-am lăsat să-mi pună șaua.
Cică gândurile-mi cunosc toate chichițele...dar și eu i le știu pe-a lui.
Cică îmi cunoaște și intențiile...asta să o creadă el.
Gândurile mă cunosc de mic copil...și-acum au uitat de mine.
Îmi cunosc și punctul de vedere...de aceea port ochelari de cal.
Uneori gândurile nu-și cunosc lungul nasului...dar eu le iau peste picior.
Dar mai bine să las gândurile în voia lor, să mă poarte pe unde vor.