1.Privite prin prisma infinitului ce se luptă cu haosul, hazardul și fatalitatea au făcut o alianță funestă pentru a perverti omul înspre religia blazării și resemnării.

2.Hazardul și fatalitatea și-au unit forțele negative pentru a corupe în om cinstea și demnitatea, dislocându-i frumosul surpat peste iluzie.

3.Ființa complicată, complexă și alambicată a poetului, pare, când un infern străbătut de un curcubeu, când un rai șubred, construit pe neant.

4.Fantezia poetului, când angelică, când demonică, țese frumos și cu măiestrie arabescuri lirice încântătoare.

5.Uneori lucrurile se pot termina bine, când aveau simulacrul de a ieși prost, însă în ultima clipă norocul, care până acum ne-a ocolit, și-a amintit de noi.

6.Prin despărțire, universul celuilalt extins în noi, devine gaură neagră absorbind iubirea.

7.Oamenii răsturnați și goi, percep invers realitatea, se simt confortabil în ireal, înconjurați de defecte, ca de lucruri personale și dragi.

8.Femeile își așează pe piele, la vedere, ostentativ, senzualul și nurii, cochetează cu paradoxalul, pe care îl văd logic și obiectiv.

9.Bărbații dansează cu demoni feminini și își sting luminile pe sub piele, pentru a face dragoste cu epiderma întunecată.

10.Corpurile se schimbă de la oră la oră, sufletele de la minut la minut, gândurile de la secundă la secundă, numai numele și imanența rămân la fel, iar schimbările prefigurează avatarurile.