hai odată
să facem ceva împotriva morții
mama în pământ
într-o bună zi eu și tata
capătul e întotdeauna întotdeauna același
și oamenii urâți fac amor
bătrânii și paraplegicii
hai să ne aruncăm în ușurătate
să fie totul departe ca un zvon nefondat
noi să scrâșnim din dinți
să ne afundăm în desfrâuri până la brâu
până la gât, până peste cap
nimic să nu rămână neacuplat
ochii încercănați, pielea ostenită
brațele mușchii tot mai șubrezi
siluete de amfitrioni îngreunate
învelite onctuos în brocart
preaplinul grețos al plăcerii peste poate
să ne umple până la refuz
ca să nu mai încapă