astăzi aș prefera să zac și să fiu rommel
să am de ales între pastila de cianură și tribunalul poporului
să nu conteze greșelile atâta timp cât am făcut ceva glorios
tot ce-mi rămâne e să scriu
uneori scriu ca să nu-mi pun ștreangul de gât au fost vremuri
în care vedeam scrisul ca pe o salvare
dar n-a înțeles nimeni cum e să nu ți se întâmple nimic
să stai între patru pereți și să nu ai un punct fix
de care să-ți agăți ochii gâtul sau inima
să nu ai un obiect ascuțit care să-ți taie artera femurală
să nu ai agocalmin combinat cu alcool
diminețile să-ți pară o tipografie catolică
unde se scot foi volante cu programul pe zilele următoare
și tu cu ciuda unui bun creștin spui doar
fericit e cel a prins contractul

nu pot să nu mă înfurii
când alții mor accidental
că au găsit un proiectil și l-au tăiat cu flexul
că s-au urcat băuți la volan
că au făcut șoc anafilactic
și mie îmi mor toți și le fac monumente
la fel de mărețe ca turnul din hanoi
îi aud cum plâng să mai trăiască măcar să pună totul în ordine
eu urlu
sunt pregătit
în camera mea e totul lună
șifoneru-i curat
biblioteca la fel
parchetul are niște urme pe care nu eu le-am făcut
taman atunci în capul meu apare o voce care spune
oamenii buni nu mor niciodată
când vor

prostul de mine
am crezut că mi-am câștigat acest drept

uneori scriu ca și cum dumnezeu ți-a ascultat toate rugile
apoi nu mai știi ce să faci
îl blestemi pe el că te-a ascultat
sau îmi spui să-mi iau toate lucrurile și să plec
din întâmplare cântă l cohen
așa e nu?
când aștepți un miracol
dumnezeu are un mod amuzant de a spune lucrurilor pe nume
e ca un prinț ce așteaptă să iei prima
gură de ceai
apoi îți spune
nu mai ești copilul care se ruga lângă pat
îngere al lui dumnezeu eu sunt mică fă-mă mare
iar când ajungi mare
îi spui pe mă-ta doamne
te-am rugat să fiu mare
nu gol


inima mea e un pește remora
se mulțumește cu foarte puțin
compost umbre cereale cu vin
nu mă deranjează dar nici nu am prea multe de câștigat
din când în când din oasele celor ce nu-mi mai sunt fac dulceață
cine știe
poate de sfântul anton voi avea musafiri
lemnul icoanelor îl pun la păstrat poate altul mai credincios
are nevoie de un design interior rustic
eu m-am hotărât
e mult mai rentabil să iubești un străin
n-ai nevoie de-un chip
să crezi că acesta există