poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1119 .



Încleștarea fericirii cu durerea
personale [ ]
maxime si reflectii Colecţia: Texte Filozofice

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [rockyr ]

2014-03-13  |     | 



1.Rațiunea își depune substanța în intrinsecitatea lucrurilor, iar gândirea luminează ființa ce orbecăie prin întunericul fiindului.

2.Dacă sufletul ar fi înger, am cunoaște puritatea zborului, dacă ar fi impregnat cu substanța rațiunii am epura erorile și subiectivul.

3.Ființa lăuntrică comunică cu ființa exterioară atâta timp cât ramificațiile afectelor ating conexiunile gândirii.

4.Contemplu o panoramă diversă și diferită într-o realitate mimetică creată de ipostazele ființării, cu eul umplând spațiul real.

5.Sinele descătușează eul și acesta, eliberat de corp, capătă ființă prin vis.

6.Sentimentele pot crește progresiv până dobândesc o concentrare covârșitoare și copleșitoare, sau se pot dilua în contactul cu o viață ternă.

7.Instinctele spulberate de efervescența sentimentelor, devin corpusculi pulverizați pe zidul pasiunii, crăpat în punctele indiferenței, ce a creat un iglu la polul nord al existenței.

8.Dorul copleșitor colonizează elanurile maladive, iar avântul îndoielnic și dilematic a străbătut ca o furtună de la nord la sud ființa înscrisă în coordonatele finitudinii.

9.Din încleștarea fericirii cu durerea s-a născut creația – apoteoză a înțelepciunii prin care omul se învârte prin pământul vâscos al existenței, pierzându-și esențele.

10.În prezent ceea ce nu se vede în om este un cub translucid, cu fațete – ipostaze existențiale, cu muchii – intervalele erorilor, cu vârfurile – evenimente fortuite ; cub ca un zar aruncat de Dumnezeu pe tabla vieții.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!