dacă realitatea s-ar strecura în vis
atunci palmele mele ar fi pline de monede
de toate formele și culorile încât așezarea lor în clasoare
ar necesita multă muncă și mai ales atenție
pentru că în spatele fiecăruia
se ascund așchii de viață muiate în uitare
un ban de aur, banul de-argint
rotund, oval, triunghiular sau chiar pătrat
cu scrisul drept, cu scrisul aplecat
păcat…

aici un ban din sticle și borcane
aici o plată aruncată-n silă
salarii rătăcind prin magazine
câștigul unei zile într-o vară
moneda care zace în rigolă
mâna ce tremură pe o bancnotă nouă
iluzii, lacrimi, moarte, violență
o sărăcie lucie, avere, dependență
nimicuri colorate
în final o sumă
de vorbe, gânduri, tremurări de mână,
dar
cel mai important…

până la urmă tot o să mori
îmi strigă din clasoare
hârtii ori aliaje pictate în culori