poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-05-15 | | voi spune că de mai multe ori am vrut să mor dar în mine a devenit activă o forță inexplicabilă cu mult mai puternică decât tot ceea ce știam despre mine în împrejurări limită nimeni nu poate stăpâni energia morții înțelegându-mi moartea m-am socotit un om curajos la –nceput mai încet și pe urmă mai repede trupul mi s-a desprins de suflet ca și cum aș fi vrut să percep într-o singură noapte de noiemvrie iubirea aproapelui ori pe macedonski moartea nu mi-a fost loc de repliere a sinelui am putut identifica lesne având înscrisă în sânge mania persecuției mai multe generații succesive care au cunoscut înfrângerea metafizică a bunului samarinean în cercul de frunze de oleandru răsfrângându-se printre umbre moi și adânci limpezindu-se ca suflarea zefirului am simțit cât e de greu vidul sfâșiat de întrebări interzise a căror monotonie și redundanță vopsește cerul în albastru mulțimea de gură-cască neînțelegând o silabă din mugetul ploii și dacă totuși răspunsul a fost formulat pentru un alt destin moartea vine ca o enormă binecuvântare ca după ciumă când trupurile sunt arse și oasele sunt duse pe ultimul drum de groparul bețiv fără nume puterea pe care i-o dau morții anonimi egalează forța unei armate libertatea pe care o resimte învinsul se transmite celorlalți ca o amintire glorioasă a sufletului în desfășurare pe flancuri știind că aceasta a fost ultima luptă cu sine cel care mă strigă nu este un cunoscut al meu și nici al tău hamlet cel care m-a rănit nu fusese niciodată criminal deși fusese plătit să mă ucidă cel care a spus că a pipăit lumina cu degetele a mințit cu nerușinare niciodată acela nu a contemplat crucea de stele pe nisipul încondeiat cu sfere și morți pe piroga chayenne înaintez ca și cum aș auzi printre cei vii descântecul selenar al primei ploi de vară chemând strămoșii care nu pot să mă adoarmă
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate