poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 793 .



omletă din ouă de aligator
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Pigudel ]

2013-03-19  |     | 





tu vei pleca și eu îmi voi face un pat nupțial din motive literare
însuși hefaistos mă va invita la o omletă din ouă de aligator
omletă din ouă de aligator comunist nu servesc îi voi spune
lumea încape într-o aripă roșie de fluture violet
și eu o târăsc după mine prin orașul
care pleacă și se scufundă odată cu tine
nu mai știu dacă fiecare ochi este o câmpie
și fiecare câmpie tâmpla unui zeu preistoric
pe care l-am găsit ascuns printre cioburi
eu sunt colecționarul de cioburi eu sunt colecționarul de zei
de mii și mii de ani fiecare ciob este lacrima mea
așteptându-te să vii să mă găsești pe câmpurile violet
de la o vreme câmpurile nu au mai rodit
visele din coronița de la premiul întâi se împlinesc
fiind vizitabile numai în nopțile cu eclipsă de lună
donate muzeului școlăresc din satul vecin cu Dumnezeu
de la o vreme premiul întâi nu se mai acordă
pe malurile altui fluviu am văzut cum dansează aligatorii
cozile lor mărețe tresaltă în vântul viu de primăvară
înfășurați în lanțuri grele de zinc aligatorii transmit mesaje secrete
omului politic diagnosticat cu aligatorită de stânga
sau mai harcana de pe malul neîndreptat al ființei impure
când omul nu mai resimte sacrul și legea bunătății
este înnodată de cozile interminabile pregătite anume
lumea este propria ei pradă draga mea
primește-mă să-ți aduc acest lotus alb
pe care eu l-am smuls dintr-o gură de aligator
ca și arghezi am încercat să văd mereu frumusețea
acolo unde dorm imense grămezi de aligatori
am pășit numai printre meandre și am cules adevăr din gura lor
le-am înnodat cozile și mi-am făcut o plută din pielea lor nedubită
vei afla că adevărul ucide și victoria omului singur
vâslind cu pluta pe infinitul descompunerii ființei
într-un număr impar descătușează sufletul și-l face să viseze
orice tentativă de a percepe altfel libertatea
decât încojurat de miliarde de guri și de burți
mai mari decât omul aduce după sine o nouă epidemie
aflată în stare larvară uitată în lumea lui marx
logica inimii nu poate fi demonstrată
cel care ucide n-are unde să se ascundă
iertați-l dacă-și cere iertare

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!