poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-01-08 | |
De si-ar fi amintit la timp, atunci cand mieii ce erau dusi la taiere si ea pe crestet ii mangaia, oferindu-le un ultim dram de omenie…
De si-ar fi amintit ca nu era destul ca ea sa intoarca spatele rautatii de pe lume, sa inceteze sa mai fie in jur – poate ca n-ar fi uitat ceea ce stiuse candva despre cum se invinge aici si… n-ar mai fi privit totul cu-atata inocenta, mirata cumva ca in jur nu era totul asa… A zambit si a si trait vreo cativa ani zambind asa, luminand din cand in cand lumea din preama cu zambetul ei increzator si visator… Si au cautat mai apoi, cei atinsi de el sa-l regaseasca, insa murise fata cu mieii… si-a ramas in urma ei cineva altfel, fara zambet. Si ea ajutase candva la taierea unui miel, si printr-o stranie rasucire a destinului, zambetul ii fusese furat, tocmai atunci cand plangea ca altcineva, cum fusese inainte ea, ii sacrifica.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate