Poeme de demult


***

Întrebare în miez de noapte


Răspunsuri găsite, adânc, în mintea cuiva, atunci când se uită la cer, deasupra și dincolo de ceea ce cunoaște… cu ușurință, Moartea … pășește pe pămant. Unii oameni uită de virtute, de dragoste , iar alții oftează - li se aude sfârșitul, într-o ultimă suflare... Doar - doar de vor realiza ce greu e să strângi bunătate! Dar ce ușor le este să adune nebunie… Nebunia celor ce cred și sunt numiți nebuni… Of, dar pentru ei Totul e atât de ușor! Ei pot zâmbi, pot râde, dar au realizat câte momente și-au părăsit, din viața lor? Când nu le pasă, își uită sufletul , născându-și un coșmar, cu gând de a-și atinge scopul. Cu mândrie, vor spune că sunt puternici. Of, dar ce amarnică este așa-numita "alegere" a lor și gresesc! Păcat… unii dintre noi știu ce s-ar întâmpla! La întrebarea ta, răspunsul era clar!...
Ar trebui să știi… Noaptea cade, spui o rugăciune.Următoarea zi ar trebui să fie una fericită. Deci, găsește-ți fericirea în tristețe, iar lacrima ce ai lăsat-o sa cadă din ochii tăi melancolici va fi astrul viitor al zilelor însorite.Uită prin a nu uita, adună prin a nu păstra, Iar aici, va fi vazută virtutea. Până și lacrima ta va fi una de bucurie - un indiciu… Un indiciu spre locul unde fericirea poate fi găsită, unde nu există nici o amărăciune, nici pentru mândrie… Ai întrebat de cuiva îi pasă de soartă? De ce stai acum, întrebându-te, dacă deja ți-am răspuns? Atunci, cum cineva ca tine, ce are credință, naște indoială? Mai bine zi o rugăciune către Domnul nostru Iisus și… lucru bun vei fi înfăptuit… Iar cei duși spre rătăcire, poate vor face ca și tine - să se roage…
Iar acum, o nouă zi…
Însăși sunetul vocilor de dincolo, se pierde în ceață…



©Th3Mirr0r