poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-08-06 | |
singurul intelectual din oraș a fost profesorul meu
ceilalți erau simpli funcționari mai mult răi decât buni de multe ori își desfășurau memoria de animal hămesit pe asfalt ori pe firmele blocurilor fantome ale bunei cuviințe trâmbițând în mod fatal că orișice idee plauzibilă despre lumea inteligibilă ori celestă devine marfă pentru vânzătorii din templu immanuel kant schimbă fața nevăzută a lumii cu logici imprecise și pure din păduri nepătrunse culegeam iarba fiarelor fără a sta prea mult pe gânduri am mutat orașul intr-altul și pe acela în altul și tot așa până când n-au mai rămas orașe pe fața pământului ceasornicul elvețian din turnul de fildeș al hiperyonilor zburând pe deasupra vremurilor fără ploi începuse a măsura secundele înapoi să se vadă cu ochiul liber taina cuvântului ceea ce a fost la inceputul lumii cum crește muntele din mare despre care cabala afirmă că toate cele ce sunt cu putință sunt de necuprins într-o zi am vrut să-l imităm pe însuși hegel de aceea am comandat o bere guiness de vaslui curând a trebuit să plecăm spre rumoarea ielelor de august printre puținii turiști sovietici rămași din comunism să-și facă treaba până la capăt am băut totuși din halba cu cea mai proastă bere din lume curioși să vedem dacă nu vom muri de holeră cum hegel însuși nu se pregătise pentru o moarte atît de stupidă în cel mai urât oraș din lume cum numise dostoievski sankt petersburgul devenit orașul meu natal toți vracii din lume se adunaseră ca să-l vadă pe acela care înviase din morți și se plimba agale cu bicicleta printre venusienele râzând în hohote noi nu mai avem nici gust or gusturile nu se discută ma cherie urmează-mă de poți în moartea fără de moarte taci și bea pe nerăsuflate ca hamlet din cupa mamei viața e cu mult mai mult decât stiu funcționarii cum și când să salute dictatorul e șapte trecute fix și domnul kant își numără simbria și geniul și geniul
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate