O iubire destramata 24



Imi scria in acel biletel ca–i pare rau ca ma face sa ma supar pe ea si ca povestea cu cardul ‘’nu este ceea ce imi imaginam eu’’,povestea cu cardul este ca eu ii dadusem sa imi tina unul din carduri sa aiba grije de el si cand are nevoie sa scoata bani si intr-o zi eu ii cerusem niste casete cu muzica inapoi si ea bagase cardul in una din carcase si uitase de el si intr-o zi eu i-am cerut cardul si a zis ca nu stie unde e si a crezut ca ma suparasem. Ii povestisem ca nu ma suparasem pentru aceasta dar cand o intrebasem de card eram suparat pentru ca in aceea zi ma intalnisem cu tatal meu care imi zisese ca se certase cu bunica-mea si ca vrea sa plece de acasa, ca numai are chef sa faca nimic pe acasa. Ramasesem suparat pe soarta care ma loveadin toate partile si cand m-am intalnit cu ea, a crezut ca sunt suparat pe ea din cauza cardului. Imi mai scria in biletel ca ea nu este persoana pe care eu as fi vrut sa fie si ca si-a dat ea seama ca mai tot timpul imi provoaca o suparare. Si ca cea mai mare dorinta a ei este ca eu sa fiu fericit si ca ii pare rau ca nu este asa si ca odata ce isi va vedea indeplinita dorinta pe care o avea in acel moment, va dori sa urmeze si ultima si anume aceea de-a ma face pe mine sa o uit, sa ma indepartez de ea cat mai mult. Mai scria ca singurul lucru de care se mai bucura este de iubirea care mi-o poarta si ca a scris ceea ce a simtit si gandit, incheia cu ‘’ingeras te iubesc’’. La P.S. scria sa nu ma supar pe ea ca spus ce a gandeste si ceea ce simte si ca este o persoana care spune lucrurilor pe nume, dar nu a avut curajul sa imi spuna in fata ca stia ce reactie am. Am mai stat putin in sala recitatind unele fraze si gandinu-ma la cele mai frumoase moment petrecute impreuna, curgandu-mi lacrimii din ochii incercam sa nu ma fac observant dar nu am mai rezistat simteam ca trebuie sa ma descarc si i-am facut semn Arianei ca ies afara. M-am dus si mi-am luat un pachetel de batistute si m-am intors pe o banca in fata bibleoteci, am inceput sa plang nu ma mai puteam stapanii,lacrimiile imi curgeau ca un rau in revarsare, imi treceau tot felul de ganduri prin minte.
Aruncam batistuta dupa batistuta, nu ma puteam abtine, numai stiam ce se intampla cu mine, ce ia venit Arianei sa ma indeparteze ,de ce vrea sa ma faca sa o uit dupa toate cele intamplate impreuna. Ea credea ca la tot ce a fost frumos pot da cu piciorul, am plans in continuu dar la un moment m-am oprit caci trebuia sa vina Ariana si colegele si nu vruiam sa ma vada. Dar ea si dat seama dupa vocea ingrosata si ochii care ii aveam inrositi si care inca mai erau inlacrimatii.
Am plecat spre gara pana la in zona numita Casa alba am mers impreuna cu inca o colega, de acolo am mers singuri, pe drum Ariana mi-a zis ‘’ citisi bileletelul nu-i asa mami?’’,isi daduse seamasi s-a suparat pe mine si tot drumul am mers fara sa mai scoatem un cuvant. La podisor in apropierea garii eu i-am zis ca trebuie sa ma intalnesc cu Musca si ea mi-a zis sa ma duc sa o las ca se duce si singura, dar i-am zis ca o conduc pana la gara ca nu era ora cand trebuia sa ma intalnesc. Nu vruiam sa o las singura si m-am dus cu ea pana la gara unde ne am asezat pe o banca la tunelul de duce la peroanele 2 si 3. Cat am stat pe banca am plans in continuu, intreband-o de ce mi-a scris acel biletel, de ce incearca sa ma indeparteze de ea, ca orice s-ar intampla voi ramane langa inima ei si o voi iubi mereu.