"MISTER ȘI FASCINAÞIE"

S-a tras cortina peste Turnul Artelor din Brașov în ultimele acorduri ale Simfoniei Toamnei-2010.
La fel ca și ceilalți vizitatori, ai expoziției pictorului, Mihai Cătruna, „Mister și Fascinație”, am rămas cu o încărcătură energetică pozitivă, meditând la ceea ce m-a încântat prin culoare și simbolistică.
Am fost prezentă în Turnul Artelor și prin cărțile mele, Rădăcini” și „Ancestrala chemare” expuse alături de tablourile pictorului. Și aceasta deoarece am avut onoarea ca ele să beneficieze de coperte create de Mihai Cătruna, pictor și grafician îndrăgit și de lumea scriitorilor.
Într-o discuție prietenească, pictorul Mihai Cătruna îmi mărturisea : „Înainte de a mă apuca de pictat am în minte imaginea, foarte clară și foarte exactă, până la cel mai mic amănunt. Dar când transpun pe pânză, de multe ori, iese altceva cu mult mai complex și mai expresiv. Este ca și cum o mână nevăzută mânuiește cu dexteritate pensula și-mi amestecă culorile, rezultând nuanțe și forme suprarealiste. Cred că se întâmplă așa, deoarece, în momentul creației, artistul nu-și mai aparține. El este cu picioarele pe Pământ și cu capul în Univers, astfel se lasă ghidat… Să nu înțelegi că ceva se face la întâmplare, există o ordine în tot, iar alchimia Creației și a misterului ei se săvârșește în solitudinea atelierului prin introspecție, profunzime și împletiri complexe între normal și paranormal, între microcosmos și macrocosm. Adeseori, calmul reflexiv și trăirea afectivă îmi sunt tulburate de furtuni…ceea ce simbolizează mișcare, uitare de sine, inspirație…paradoxuri, nu?”.
-A, nu, nu, i-am răspuns eu. La fel se întâmplă și cu poeții. În momentul creației nu-și mai aparțin, lăsându-se „conduși” de acea forță sau „supraconștiința” de care vorbești.
Unii spun despre artist că este o persoană modestă iar eu afirm despre pictorul Mihai Cătruna că este un artist care își cunoaște valoarea dar nu face zgomot, în jurul său, precum un butoi gol ce se rosogolește la vale, hodorogind. Pictorul Mihai Cătruna seamănă cu un alpinist ce urcă pieptiș calea spre pisc, fiind conștient, în același timp, de abisuri și capcane… Cu alte cuvinte, artistul și-a cucerit locul în ochii și inima publicului, loc pe care îl ocupă în proprii ochi.


Maestrul culorilor
(Lui Mihai Cătruna)

Este un privilegiu,
Un har de Domnul dăruit,
S-atingi Infinitul
Cu-aripa sufletului
Și- apoi, culoarea s-o așezi
Pe pânză, într-o pictură.
Profilul tău frumos, aristocratic,
sculptat scânteietor în stâncă,
O tainică sculptură
Cu ageră privire,
Scrutând misterele lumii
Și-ale Luminii,
Ce în adâncuri pătrund,
În căutarea esenței
Și a misterelor stranii, cosmice,
Dincolo de aparențe..

Tu ești vizionarul fascinat
De căutarea misterului,
Fațetele oculte a le descoperi
Și sâmburele ascuns al aparențelor.
Privirea ta, profundă și iscoditoare
Pătrunde-n orișicare lucru
Ea descifrează fulgerele de lumină
În care se dezvăluie
O pură formă de femeie,
Enigmatică,
Femeia născută din culoare
Și din parfum îmbătător de floare.

În izul de vopsea și de parfum,
Ce-ți inund- atelierul,
Tu, maestru în culori,
Filtrezi frumusețea ce sufletul îți scaldă
Ca roua cu stropi de diamante-n zori.
O pictură albastră
E “Lumina pentru eroi”,
Frumoasă, atractivă, tulburătoare,
Cu lucirea-i siderală
Calea celor dincolo trecuți
Luminând…

Chipul frumos, distins și gânditor
Al celei îndrăgite,
Pictura insolită ce se cheamă,
“Admirație neștiută”.
Minunat tablou, fantasmă conturată
Pictură concentrată pe visurile vieții.
“Iubesc frumusețea; femeia deopotrivă
Figură angelică, ascunsă-n adânc.
Prin Ea:
Iată voi avea
Secretul strălucirii Misterelor din ea.”

E vorba ta rostită în viziuni de vis.

Floarea Cărbune(Ancestrale chemări)

„Vânt bun la pupa” pe Oceanul agitat al vieții, pictore, Mihai Cătruna!
Floarea Cărbune