poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-07-24 | | mi-e atât de frică... moartea se plimbă prin venele noastre răsfoindu-ne sângele ca pe o poveste de dragoste clasică pe care o știe deja pe de rost, poveste care nu mai impresionează pe nimeni moartea alunecă ușor la noi în plămâni, știi, are felul ei unic de a ne tăia pur și simplu respirația moartea n-are coasă, are un buchet de trandafiri roșii, un zâmbet cuceritor și o colecție remarcabilă de suflete moartea îmi face cu ochiul de undeva din inimă, unde am înțeles c-a plantat la nașterea mea o unghie cu care și-a tot săpat un loc adânc, până-n tine de adânc, pentru rădăcini moartea ne răstălmăcește pulsurile ca să ni le auzim din ce în ce mai încet moartea mă sărută pe gât și-mi șoptește: „numai iubirea vă poate salva acum” amândoi i-am zâmbit fericiți și i-am întins brațele căci știam demult că iubirea e de negăsit uneori, vine vremea pentru pace și trandafiri roșii uneori, mi-e atât de frică...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate