Cronicile care vorbesc despre noi sunt introduse febril în ipotetice mașini de tocat documente fără importanță.
Ne lăsăm dezintegrați, batjocoriți, dezumanizați, deznaționalizați în numele unor iluzii botezate pompos: "Globalizare".

Așa ni s-a cerut.
Așa s-a negociat.
Impersonalul - nouă ni s-a cerut, noi am negociat, absolvă fără a arăta către cineva anume, de responsabilitate pe groparii națiunii.
Angajați prin contracte secretizate, cu enunțuri alambicate în limbi străine, de străini cu nume greu de pronunțat, cu zâmbet și voce plictisite, dotați cu cinismul roboților industriali din uzinele super automatizate, zâmbesc năuc.
Fără sentimente, fără scrupule, fără remușcări, străinii mai importanți ca legea apar episodic și cu eficiență măsurabilă, solicită aplicarea rețetelor hotărâte în conclavuri cu aură misterioasă.
Impun imperios modificări brutale ale cursului vieții, a regulilor stabilite prin lege, sau morală, sfidând tot ce poate fi sfidat, ignorând tot ce nu poate fi ignorat, terfelind umilitor tot ce le iese în cale , fără jenă, fără teamă, fără stavilă.
În fundal corul susținătorilor cântă prohodul celor care se opun, desființând , abrogând, colcăind bezmetic, zumzăind aria morții cu agresivitate și volum manelistic.
Reacția celor aleși să apere demnitatea, legea, nația, trecutul, prezentul și mai ales viitorul este aceea a prăzii perplexe aflate în fața cobrei.
Cu simțurile exacerbate de clinchetul arginților vânzării, cu gândul la alții promiși, mercenarii, aciuiți, sau infiltrați printre subiecții de statistici comandate, folosind sabia puterii efemere și iluzorii, intriga și diversiunea, profesionist aplicate, taie jur împrejur, fără discernământ, cuprinși de frenezia genocidului, capete, destine, trecut, prezent viitor, pregătind pentru o existență experiment națiunea.
Trudesc halucinant și cu grabă haotică pentru a-și impresiona impersonalii patroni.
În stradă spectacolul se desfășoară după orar cu pauză de masă sub supravegherea strictă a televiziunilor de știri și a corespondenților de presă.
În spatele ușilor închise ale palatelor guvernamentale jaful național continuă neperturbat.
Inginerii cu aspect surprinzător sunt scoase la lumină de insistența jurnaliștilor de investigație și devin subiecte de anchetă în dezbateri nesfârșite intens mediatizate.
Instituțiile statului par cuprinse de somnul adânc al morții la comandă.

Retrași pentru odihnă în vizuinile lor cu pretenții de palate, castele, sau redute inexpugnabile, apărate de ieniceri fără chip, în spatele măștilor negre de călăi atestați și bine plătiți, ascunși după blindaje sofisticate considerate de neînvins reprezentanții puterii, sau purtătorii lor de mesaj reapar revigorați din timp în timp, rânjind dizgrațios, șoptind sfidător, mormăind a corvoadă, sau tunând amenințător, la adresa vuietului de jale a mării de sacrificați.
Dispun imperial terfelitorilor de serviciu sau satrapilor indicând personalitatea țintă, instigând haitele gata de atac și se retrag să urmărească din umbră desfășurarea încăierării.
Bălind de plăcere sau turbare, după caz, savurează imaginile și se delectează, sau reacționează violent la tânguirile, strigătele de jale, sau de revoltă ale străzii.
Cuantifică febril revolta surprinsă de cei ce monitorizează realitatea mistificând-o, banalizând-o, minimalizând-o.
Din ce în ce mai greu de strunit prin minciună, din ce în ce mai agitați , din ce în ce mai dispuși la sacrificiu personal, cei care până mai ieri îi purtau pe brațe spre baldachinele și seraiurile visate se agită arătându-și amenințător suprarea.
Deruta generală întreținută prin confuzie insinuată prin false abilități ce se doreau profesioniste începe să se dizolve în certitudini și evidențele dureroase ale realității suprapuse peste amatorismul și naivitatea imposturii devoalate .
Indignarea în fața abuzurilor naște revoltați tot așa cum focul naște scântei pe care vântul le propagă aleatoriu. Respirația înfierbântată a revoltei le ridică și le trimite tot mai departe.
Lumina și căldura lor aprinde tot ce era odată iluzorie înfloritoare bogăție, iar acum se zbate uscată de vântul sărăcirii.
Cerul depărtărilor înroșit în amurg trezește spaime celor ce își imaginează scânteile ridicându-se până la cer.
Din memoria orelor de istorie imaginile îngălbenite de vreme cu țăranii ridicând furcile spre cerul învăpăiat nasc coșmaruri în culori din ce în ce mai vii.
Urletul străzii zgârie cerul ca unghia unei profesoare grăbite să scrie pe tabla de sticlă neagră că banii nu aduc fericirea, după care plecă grăbită în stradă să îți ceară drepturile desființate sfidător.
În spatele ei copii livizi așteaptă să înceapă pauza în care vor primi primul măr din programul de suplimentare a hranei inițiat de guvern.
Sau nu ?
Doar așa parcă a stabilit maica Europă.
Pe ușa cabinetului medical un afiș lipit cu pelicanol anunță pe cei care s-ar opri din drum: Încetare de activitate. Grevă generală!
De undeva din fața blocului vecin CD-ul unui Q7 alb aruncă înspre cer urletul de plăcere al unui manelist de renume ce se laudă cu nevasta lui. Þimbalele și clarineții însoțesc interogațiile și concluziile filozofice urlate guițat întrun vacarm de nedescris. Zgâriată adânc, ca de gheara tigrului de pe carpeta ce stă aruncată pe bancheta din spate a mașinii cu ușile larg deschise, liniștea sângerează tremurând.
Proprietarul „uriașei albe” se revoltă în felul lui pe vecini pentru desființarea ajutorului social pe care îl lua de la primărie.
Va mai reacționa o zi două zgomotos după care va pleca pentru o săptămână în Spania sau Italia. Nu s-a hotărât încă.
Un post de știri anunță posibila deshumare a cuplului dictatorial ucis în 1989.
O fi sosit clipa biblică a schimbării locurilor dintre vii și morții apocalipsei.
Să se fi înșelat maiașii cu privire le dată?
Să fi dat noi socotelile peste cap cu dimensiunea răului și prostiei?
Dacă nu acum curând sigur în 2012!
Suntem pregătiți pentru ce poate fi mai rău.
Liniștea băltește peste locurile în care ar fi trebuit să se afle răspunsurile la strigatele disperate ale străzii, ale naturii ce se descompune agitat, ale moralei arzând cu flacără vie de un violet straniu și obsedant.


5 iunie 2012