Se cunoaște faptul că un individ este apt în postul pe care îl ocupă, numai în limitele sale de competență. Aici el desfășoară o activitate rentabilă și poate atinge în cadrul profesiei sale nivelul de maestru.
Din momentul în care iese din sfera sa de competență el devine o frână și chiar un pericol public.
Societatea noastră este suprasaturată de indivizi care și-au depășit cu mult limitele competenței. Aceasta este una din cauzele care au condus țara în starea deplorabilă în care se află. Indivizi care nu au nimic în comun cu funcțiile pe care le dețin, administrează societatea, ne hotărăsc destinele. Alți indivizi, plini de bani și care consideră că li se cuvine totul, îndrăznesc să-și propună ocuparea celor mai înalte funcții în stat cu toate că pe creierul fiecăruia dintre ei poți să te dai lesne cu săniuța. Ei ar fi în domeniul lor de competență, buni ciobani, mulgători, comercianți de brânză, respectați de toată lumea.
Mie îmi insultă inteligența numai simplul fapt că aceste monumente de prostie se gândesc la funcții în stat, dar să mai și ajungă în astfel de funcții! Culmea este că ajung. Ajung să ne reprezinte chiar și în Parlementul European. Ce impresie își fac oare ceilalți membri ai Parlamentului European despre nația noastră când aud exprimându-se aceste nulități? Cred oare că toți suntem la fel de jalnici? Credeți-mă, cel care știe cât de cât că este prost, nu este prost de tot, însă cel care nu știe este prost de dă în gropi. Ce am prezentat în poezia "Norocul" pe care am publicat-o cu ceva timp în urmă, rămâne din păcate de actualitate.
Iași 26 Aprilie 2010