O dimineață perfectă începe cu o țigară pe balcon. Mă piș pe mine de frig fumez jumate de țigară(că de aia fumez numai marlboro roșu lung. Am încercat Slimurile dar mai bine mă apuc să cînt la trompetă). Bun. Îmi mișc fundul spre redacție după vreo patru căni de cafea(deja inima face ca o locomotivă de mare viteză achiziționată de Berceanu). Descopăr că unica mea bacnotă de 50 de lei e ruptă destul de nasol și nu știu dacă merge lipită. Deschid cu lehamite calculatorul. No new mail messages. Doar spamuri. Voluntari Mircea Geoană poșete de la maxine blah blah. Revista presei. Primul caz de gripă nouă în județ. Ok. Încep telefoanele. Sun la DSP șefa e plecată la Spitalul Județean unde e internat cazul. Nu se știe cînd se întoarce că e comisie de la București și Iași. Mai aștept. Sun la directorul spitalului de la noi. L-am trezit după o noapte de gardă. Nu-i problemă că sîntem în relații bune. Se pare că uneori a închide ochii la anumite chestii e o soluție. Adică o mînă spală pe alta. Sun la vicepreședintele Medicilor de Familie. O întreb pe doctoriță dacă știe. Acu aud de la voi de la presă. Măști n-avem vaccin n-avem. Sun la cea mai mare farmacie din oraș. Măști lipsă vaccin lipsă. Mă pune dracu să mai sun la o farmacie ca documentarea să fie din mai multe surse. Mă recomand și o întreb frumos pe farmacista-șefă dacă are cîteva minute. Tîmpita de farmacistă reacționează de parcă i-am cerut să divulge nu știu ce mare formulă secretă a elixirului vieții. Femeie calmează-te că nu vine ciuma bubonică. Dacă vrei să vorbești bine dacă nu la revedere. Să mă pupi undeva.
Lucrurile se precipită. Comunicat de presă de la ISU. Documentare cu Alcoolicii Anonimi. Avancronică meci echipa locală de fotbal. Șapte cafele. Rămîn fără țigări. Îmi aduc aminte de bancnota mea ruptă. Poate reușesc s-o schimb diseară la bar la nea Petrică. SMS: Băsescu trebuie să plece. SMS: te afli în perioada de grație. pentru a păstra numărul și a efectua apeluri trebuie să reîncarci. Un scurt moment de liniște. The frozen world. Pinguini. Everything is calm
At the end of the planet
In our white desert

Mă gîndesc la Emiliana la Cristi la Hugo. Am 30 o mînă ruptă un dinte lipsă. Visez că trăiesc departe de oameni și că mă întrețin din vînătoare. Sînt un pinguin împiedicat.

When the ice begins to thaw
Becomes the sea