Moartea vine pe scară,
Chiar dacă vrei sau nu.
În general, în vremurile bune
Te caută în ordinea stabilită,
Dar există goluri de timp,
În care poți să cazi prea devreme
Să plătesti tribut dușmanilor proști
Care în loc să se supere că nu mai ești,
Se bucură aiurea fără a ști ce-i așteaptă.
Neraportarea la existența prezentă a unei ființe,
Le deschide drumul către aceeași scară
Mai devreme sau mai târziu.
Efemerul unei vieți în spațiul dat
Le conferă trăirea unor chinuri fericite,
Până la cei înzestrați să vadă lumea de pe scară
Poate cu un spirit glumeț,
Să știe când pot să cadă,
Într-o alta lume, fără durere, fără scară.