poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-29 | |
Alerg,
după ce nu poate fi prins. Vânez, ceea ce ar trebui să fie vânătorul. Caut, ceea ce nu poate fi găsit. Decât în inima de piatră înghețată a lumii. Caut speranța, Lumina ce ne motivează, ce ne-a fost furată de cei care o pierduseră. Lovesc cu pumnii și cu picioarele în porțile de cleștar ale templului păgân. Un ecou surd răzbate dimprejur, bătându-și joc de mine...de noi. Aerul oțelit devine irespirabil, iar pământul incandescent. Dar nu simțim nimic: nici cald, nici rece nici dureri, nici bucurii. Și cădem într-o comă spirituală. Așteptăm izbăvire; Degeaba. Murim precum martirii: biciuiți de ignoranța lumii, scuipați și înjurați și pietruiți de ipocrizia societății "perfecte"
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate