poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-28 | |
am inceput aseara o scrisoare,
si poate ca intr-un tarziu ai s-o citesti... am recitit apoi cu voce tare si ma-ntrebam ce-ai sa gandesti. de buna seama am sa ti-o trimit, dar teama-mi e ca ai s-o arzi, iar focul ei arzand mocnit, va sterge tot ce eu scriu azi. iar cand cenusa va fi totul in scrumiera ta cea din cristal, n-ai sa te-ntrebi ce ganduri mistuit-a focul, ai sa fumezi si ai sa spui "ce animal! Cum totusi are indrazneala De-a nu ramane doar trecut?" Apoi in gand: "zadarnic irosesti cerneala, Cum poti sa crezi ca uit ce m-a durut?" Si ai sa stingi intr-un final tigara Cu-n ultim gest presand pe sticla mata Filtrul fumat pe jumatate Si amintiri din ce a fost odata. Si-atunci, din nou, alta scrisoare ... Avand acelasi randuri moarte. Ai sa te te-ntrebi: "Glumeste oare, Caci indrazneala-i peste poate?". Ai s-o arunci in cosu-n care, Cenusa primeia s-a stins. "Auzi la el, cata neobrazare, De necuprins!" Cum in povesti abia a treia Din incercari e cu folos, Ti-am mai trimis inc-o scrisoare, Scrisa ca prima de frumos. Ai grija, insa, stai o clipa 'nainte de-a o fi pierdut. Aceasta este cea din urma, Iar celelalte m-au durut. "Si de ce nu?", probabil iti vei spune, "El si-asa dus e-acum in alte zari spre rasarit, Iubirea noastra, dac-a fost De mult uitata e si a murit!" Si-atunci incet rupand in urma plicul, Tu ai sa scoti scrisoarea si-ai s-arunci Intrebatoare-un ochi peste-nceputul A ce-ti scriam aseara-n clipe lungi. "Imi pare rau!", asa-ncepe scrisoarea, "Imi pare rau ca n-am putut sa fiu Cum ai fi vrut sa fie o poveste, Imi pare rau de tot ce n-am putut sa stiu. Nu as fi vrut nicicum sa strecur Vreo clipa neagra-n viata ta. Erai printesa mea si tie, Candva-ti dadeam si viata mea! Nu am putut nicicand sa-ti spun ce-a fost, Atunci cand nu am mai avut acelasi drum. Ci am tacut, crezand ca e mai bine Si am plecat ... fara sa-mi zici "drum bun". Acuma, iata, plec din nou. Si, iarasi poate, niciodata Nu vom mai sti pe unde-i celalalt, Nicicum ce-a fost o data. Acum cand plec in locuri fara tine In care plopii nu te stiu, Imi pare c-am lasat din mine Ceva si totul e pustiu. Nu am sa-ti cer, totusi, nimic. -Asa cum ai crezut fara socoata- Iti multumesc doar ca mi-ai dat Ce n-am gasit in lumea toata! Iti multumesc pentru c-ai fost Aici cand n-am stiut de mine. Iti multumesc pentru sarutul Ce m-a facut sa zbor, stii bine! Iti multumesc pentru iubirea Ce m-ai facut sa o cunosc, Atunci cand nu gaseam iubirii In lumea asta vreun un rost! Iti multumesc pentru ce nu stii Ca mi-ai fi dat fara sa vrei! Iti multumesc pentru lumina Ce ai vazut in ochii mei! Iti multumesc pentru tristetea Din ochii tai in gol privind, Iti multumesc pentru blandetea Cu care ma priveai zambind. Iti multumesc, acum in urma, Ca ai citit scrisoarea-ntr-un tarziu! Iti multumesc si pentru toate Cat n-as putea vreo data sa le scriu!" Acuma eu fumez la randu-mi o tigara, Desi candva ziceam c-am renuntat, Iar fumul ei ma inconjoara Ca un balaur necurat. Bagajele imi sunt facute, Biletul dus e cumparat, In urma mea ramane-o lume Din care nu plec impacat. In urma mea ramane tot Ce-o data am iubit mai mult! In urma mea ramane visul Si-un cantec vechi ce-l tot ascult! "Imi amintesc de tine, Stateai in fata mea, A fost de-ajuns o privire Ce n-am s-o pot uita"
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate