O cană de vin fiert, scrumiera semi-plină, afară ger, poimâine suntem așteptați la urne, la Universitate grupul de entuziaști băsescieni m-a uimit la culme, de ce nu sunt și eu acolo? O întrebare la care cu părere de rău trebuie să răspund: comoditate. Adevărul constă și în supra-saturația proprie de voluntariat. Grupul este format în general din tineri, acest lucru mă mulțumește „avem nevoie de o generație tânără și în politică dar și în jurnalism” și vreau să consider că încerc a face parte din ultima, fără prea mult spor (momentan nu m-a angajat nimeni) dar speranța moare ultima nu-i așa?. De partea cealaltă alți tineri mult mai puțini, entuziasmați doar de timir-ce-ul cu care vor fi plătiți. PNL-PD la Universitate, PSD-PUR la Teatru Național și mă întreb dacă nu Doamne ferește Adrian Năstase încearcă să-și atragă intelectualitatea de partea lui – să-și pună pofta în cui, că de aia-i se zice intelectualitate. Când o să apară aceste rânduri (dacă vor apărea) matul la pion (popor) va fi deja comis: frauda, ceva mai mascată, tot își va împlini îndeletnicirea și Adrian Năstase, din păcate, va accede la Cotroceni „Nani, nani, dormi în pace națiune că prezentul nu se pune” (Ada Milea). [...]
Ovidiu Butuc, fost ziarist actual primar al unei comune vrâncene, fratele fostului comunist șef de cabinet al primului secretar Petrică Butuc (vezi Jurnalul Stoic – Liviu Ioan Stociu) nașul fostului prefect de Vrancea George Băeșu (G.B. este actualmente deputat și cumătru al binecunoscutului Marian Oprișan iar P.B. consilier al prefectului; să nu ne întrebăm de ce se zice că fostul PCR este actualul PSD, dar tot PCR îi zice de la Partidul Cumetriei Naționale) își începea editorialul din ziarul Milcovul- undeva prin toamna trecută- (cotidian focșănean, unde am lucrat timp de șase luni) „când spui Vrancea spui Marian Oprișan și vice-versa”. În altă ordine de idei în Focșani există o stradă care se numește a „Renașterii”. Acea stradă are și fundătură care implicit se intitulează somtuos „Fundătura Renașterii” deci, Renașterea s-a înfundat în Vrancea provincie europeană, iar Focșaniul – micuța capitală a enclavei PSD-iste a votat culmea contra. Situația a fost salvată de sate, unde îndoctrinarea este mult prea puternică pentru a fi schimbată așa cu una cu două (am făcut parte din comisia electorală comunală în Andreiașu de Jos, asta la alegerile locale loc unde s-a furat cu abnegație. Pusă în fața probelor, domnișoara președinte a comisei, absolventă a facultății de drept mi-a tradus legea din românește în românește; am prins în flagrant o femeie cu șase buletine de vot (trei și trei) la intrarea în cabină, semnase și pentru fiul ei dar semnătura a fost șearsă cu pic-ul și nu am putu să închid secția respectivă, chemat în ajutor șeful de post (care ține postul mare cam tot anul) nici măcar nu m-a lăsat să-i citesc legea, ci pur și simplu l-a rugat pe președinte să-i scrie procesul verbal – că el nu se prea pricepe la chestii din ăștia – și docil l-a semnat ș.a.m.d.). L-au trădat focșănenii pe alesul lor din vară (să ne aducem aminte că Vrancea a fost singurul județ majoritar PSD-ist)? Cu părere de rău îmi amintesc de un citat din culmea...Vacanța Mare „orășenii vor alege iar țăranii vor realege”. Când apare articolul, repet, moneda are doar o față, sper să mă înșel, dar îmi aduc aminte că doar 22 de ani și sper să nu ajung niciodată, dacă ursitoarele s-au gândit și la jurnalism, un Cristian Tudor Popescu și să arunc mâța moartă când în curtea literaturii naționale – vezi cazul Nichita Stănescu, când în bătătura sportului (Gimnastele sau Doroftei) când în ograda politică unde capra noastră este privită pofticios de viitorii vecini ai Uniunii Europene – vezi Adevărul de după primul tur.

Însă se pare că m-am înșelat, nu a fost așa cum preconizasem. M-am bucurat, mă bucur încă... să vedem ce-o să iasă!