de aici poți începe să mă cauți
cu spațiul dintre gândurile tale
uitându-mă
așteptarea doar aruncare dinspre sine
pe fața concavă a numelui
între noi nu vei putea vedea niciodată
apăsându-mi brațul mai tare
cu termene limită
învățăturile au înghițit cheia
cât să-ți trăiască viața din plin
rămase grele de zile mâinile
izvorând înlăuntru binecuvântau
pământul și păcatele mele se alergau prin cer
în puncte de lumină sau ritualuri de întinerire
inel pastelat pentru respirații superficiale
strângeai în jurul taliei fără somn
un fel de remediu acea nemișcare, eu