o stâncă preschimbată în convingeri
și un ocean transformat în privire,
solzi albaștri ce deveneau piele,
o lacrimă care s-a prefăcut în inimă
și o uimire de copil, în degete,
cuvinte care se trag din fugi de zăpadă
și emoții care se numeau cifre,
tristeți care fususeră cioburi de sticlă,
amintiri confundate cu fotografii alb-negru
și un zâmbet născut dintr-un descântec greșit...

atât era el