Niște români au murit pentru Spania. Prin 1936-1939. Pentru ca spaniolilor să le fie mai bine. Pentru ca să aibă democrația dorită.
Niște români au trăit pentru Spania. Pentru a le culege fructele. Pentru a le tăia animalele în abatoare. Pentru a le lucra câmpul. Pentru a le strânge gunoiul. Pentru ca Spania să poată fi țara visurilor lor.
Niște români au furat în Spania. Niște români au cerșit în Spania. Niște români s-au prostituat în Spania.
Nu trebuie să ne așteptăm la recunoștință veșnică. Și nici la ură veșnică. Dar este o chestiune de psihologie de doi bani- îți rămân în minte lucrurile rele și uiți lucrurile bune.Este o chestiune de psihologie de doi bani- vezi o țigancă pe stradă și ți se face scârbă. De ce ? E murdară. E vulgară. Probabil e și hoață.Imaginea românilor în străinătate- din Anglia și până în Pirinei este imaginea acestor țigănci care nu s-au mai spălat de când s-au născut, furând, cerșind, certându-se cu lumea.Fiind antisociale.
Nu trebuie să ne amăgim. Nimeni n-are nevoie de România în UE. Este nevoie de forță de muncă ieftină peste tot. Dar totdeauna, imigrantul, fie el român, marocan sau turc va fi privit în cel mai bun caz cu condescendență. În primul rând este un STRÃIN. Nu-ți știe limba, are obiceiuri ciudate. Ba uneori e și murdar. De-aici și până la sloganul "Imigranții afară!" e doar un pas. Pas care a fost făcut de un tâmpițel de DJ. Pas care va mai fi făcut și de alți tâmpiței.
Depinde numai de noi să ne adaptăm. Depinde numai de noi să fim niște cetățeni cinstiți, corecți, care respectă legile. Depinde numai de noi să lăsăm deoparte șmecheria ancestrală a neamului și să devenim mai nemți, francezi, spanioli decât ei. O vom putea face ?