Clipa ce-a trecut mi-a răvășit amintirile ramase închise în visele ce nu le vreau a fi trăite. Încerc să regăsesc acel zâmbet uitat de tine în oglinda rămasă neatinsă de vreme din ochii mei. Am sfârșit cu acea lume lipsită de tot ceea ce eram. Oare te-am gândit vreodată? Ai plecat fără să mă privești. Am căutat o urmă de regret în gesturile tale și doar o umbră a ceea ce sunt te-a făcut să plângi ce ai trăit. Eram doar o trăire făr' de care visele tale nu-și găseau nopțile. Mi-era teamă că odata cu zorii zilei am să te pierd și noaptea ce va urma mi te va lua. Am trăit sub lama acelei nopți ce avea să ne despartă și n-am avut timp să mă bucur de ceea ce am fost odată. Tu ai schimbat florile, iar eu aveam să rămân neschimbat. Încercam să înțeleg ce avea să ne astepte, dar nu puteam gândi fără tine. Cu fiecare revedere sufletul ți se închidea, iar eu nu puteam să te aflu acolo unde vei ajunge. Te-ai îndepărtat de mine și am rămas doar o amintire a ceea ce ți-am fost. Ai părăsit acea lume în care ne regăseam, ne atingeam și ne bucuram ca doi copii. Tu ai ajuns ceea ce eu nu am să ajung niciodată. Ești un adult ce și-a uitat visele în lumea mea. Eu încă sunt aici și chiar dacă m-ai uitat, am să te păzesc așa cum am făcut-o întotdeauna. Tu mi-ai dat viată, iar eu am s-o port în tine.