poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2001-12-20 | |
Si eu ma simt uneori bun, uneori rau. Paradoxal e faptul ca cei din jur nu vad asta. Dinpotriva ei vad invers. Nu conteaza pentru ei carapacea ta prea mult. o au pe a lor, trebuie sa o mentina scliptoare, sa acopere marele nimic din interior. Uneori privesc cerul, e frumos, poate ca fac asta de cand eram mic. pentru o clipa ma simt bun, pentru o clipa simt ca stralucesc si eu acolo si viata mea nu deranjeaza pe nimeni...apoi imi intorc privirea spre pamant si imi dau seama ca nu sunt atat de bun, ca nu am acest drept. poate ca un copil undeva nu are ce manca pentru ca eu fumez. Stii echilibru acele universal despre care toata lumea vorbeste, fara a-l intelege macar? ....exact...acela, unii se nasc, altii mor, unii plang, altii rad. in mintea mea sunt bun atunci cand platesc un pacat (si nu neaparat al meu), apoi ma gandesc ca fericirea mea e necazul altora. Cand ma trezesc dimineata si ma privesc in oglinda ma intreb cine sunt oare. prima expresie care imi vine in minte acum este aceea care spune ca iubirea e ca o afacere, unul castiga si celalalt trebuie sa piarda. Si ma uit din nou in oglinda si o vad pe prietena mea...si stiu si de ce. Eu nu vreau sa pierd, dar nu pot nici sa o las pe ea sa piarda si devin ea, ma gandesc oare ce isi doreste. Ma simt bun atunci cand fericirea altora e fericirea mea. Si totusi sunt rau caci nu vad ce vede ea in oglinda. Si, paradoxal am pierdut. Nu am vazut in ochii ei ca si fericirea mea e fericirea ei, am ales sa pierd eu si...de fapt ea a suferit ea. Stiu ca poate nu e logic ceea ce spun, e tarziu, poate ca tura de noapte ma oboseste, dar sunt si oameni care sub carapacea lor de otel sunt la fel ca noi, iar noi cei care ne consideram buni suntem de fapt rai cu ei. Si eu ma simt bun cand cineva zambeste. Dar oare zambeste pentru ca e fericit sau doar pentru a ma face sa cred eu asta?
Stii, oricum pauza mea se termina aici si starile noastre nu le cunoastem bine nici noi, iar atunci cand vine vorba de altii nici atat. E bine prietenule_necunoscut ca si tu te simti bun cand altii se simt bine, dar mai mult nu poti face nici tu nici eu, nimeni. Vocea majoritatii decide si majoritatea vrea suferinta altora pentru a o transforma in fericirea lor. Noapte buna si fie ca de Craciun sa fii inconjurat de oameni fericiti!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate