cat de frumos
ninge...
ma-ntreb
daca si tu auzi
fulgii de nea
cum se astern
pe pervaz,
pe ochiul meu drept,
pe amintirea noastra.
acelasi cantec
vesel
imprastie o umbra
de tristete
in camera-ntunecata,
in lacrimele mele.
recitesc
pe mainile mele,
mesajele de dragoste,
iar totul pare la fel,
doar tu lipsesti.
sa stii
ca portretul tau
a ramas atarnat pe-un perete
in suflet,
prins cu un cui
ruginit,
iar praful iti acopera
buzele,
fruntea si obrazul
ti-s putin zgariate.
si eu par aceeasi,
am o pata de sange
pe dinte
si nu mai pot
sa zambesc.