Materialul poate fi preluat fără niciun acord de către oricine


Foaie verde și-o sulfină/ Și-o făcut Dăncuș grădină

Și nu una oarecare mi-am făcut, ci una în mijlocul orașului Târgoviște. Te dai mare?, vor întreba proștii. Da. Mă dau mare. Nimeni, în niciun oraș din România n-a putut face așa ceva; ori, permisiv cum sunt, pot zice că nu s-a gândit la așa ceva. Au trecut peste 20 de ani de la fatidicul 1989 și poporul nostru zace într-o mizerie mai cruntă decât cea lăsată „moștenire” de Ceaușescu.
În anul de grație 2011, an în care țara nu mai este condusă ci deposedată de ultimele valori de care dispune și care se numește „om român” – am avut curaj să-mi investesc banii în această „grădină”. În fapt, o afacere cu flori în care se regăsesc atât specii aduse din Olanda, Italia sau Turcia, cât și plante produse în România.
Nu mi-am fixat o cifră de afaceri. Nu mi-am fixat un public-țintă. Nu m-am luat după manualele gen „Arta succesului”. Singurul meu scop este să văd dacă, lucrând cu acte-n regulă, pot menține o afacere viabilă la noi. O echipă formată din 6 observatori vor analiza zilnic, timp de 3 luni de zile, șansele de reușită ale acestei investiții. La finalul acestor 90 de zile, voi prezenta public un bilanț-balanță și numele celor 6 observatori (aceștia fac parte, cu toții, din „instituțiile statului”).
Scurt:
1.Nu voi da șpagă.
2.Dacă voi fi amendat fără motiv de către „instituțiile statului”, voi apela la justiție. A doua zi după ce voi fi amendat, pe masa „instituțiilor” va poposi citația la judecătorie (îmi rezerv dreptul de a-i cita NOMINAL, conform Constituției, pe cei ce efectuează controale).
3.În cazul în care mafia locală mă va împiedica să-mi desfășor activitatea (prin violență, prin diverse persoane cu autoritate, prin distrugerea florilor mele etc.), voi răspunde cu aceeași monedă.
Reprezint acum omul care a făcut o investiție, a creat o afacere, a creat locuri de muncă. Dacă în 90 de zile valoarea beneficiului meu este depășită de impozitele pe care trebuie să le plătec „statului” – e clar că ori trebuie să plecăm, ori mai punem de-un scandal.

Cu dragoste de țară,
Ștefan Doru Dăncuș