poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunț ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-07 | | ![]() Aruncă-n zare fierul să ne bată pe umăr strâmb și-obraze subțirele, când ochii ei sunt roua din nuiele mulțimea râde neînduplecată. Și-i acul vremii îndoit de iele, ca un macaz lovit încă o dată, ea-și simte viața-ntreagă aruncată, cu tot ciocanul ei, după zăbrele. Sub platoșa-i de carne plâng salcâmii iar râul din aortă-i ca o ață și chiar de moare nu-i în jalea lumii. S-arunce-ar vrea, e darul ei în viață, dar n-are cum, că-i "rea", iar ceilalți “bunii” cu fier și pietre prinse de mustață. E corect ce se întâmplă ? Nimic nu e corect în viață. Sau nu ni se pare atât de corect pe cât ne-ar conveni. Nu avem mașinile pe care ni le-am dorit (poate chiar nici mașina), ne înghesuim într-o garsonieră amărâtă de bloc, tânjim după resturile ceaușiste de salam cu soia, după un gol românesc într-un turneu mondial sau european de fotbal. După ce toți zeii cramponați și-au întors capetele, dezgustați, de la mioriticii puțind a brânză care suntem (nici o aluzie la susținatorii steliști) se mai trezește și un mustăcios justițiar, baci de-al nostru, să curme posibila performanță a Mihaelei Melinte. Și la ce probă, dom-le...Acolo unde trebuia sa fim campioni olimpici demult. În aruncarea asta a ciocanului stă întregul năduf al muncitorului român și "dragostea" lui nativă față de muncă. În sforțarea femeii românce care azvârle organul nefolositor al oprimantului se întrezărește simbolul și viitorul nației (apropo, exista într-un ziar o știre despre minunata lume viitoare în care nu vor mai exista masculi)... Acuma, serios, cred că ce se mai bat pe burtă de râs americanii auzindu-l pe Þiriac (mai ales dopatul atlet al creștinatatii atletismului Carl Lewis), de se aude până la parchetul unde a intrat până în gât Ion Ionuț... Și apoi e o tratare diferențiată, nedreaptă. Suprapuneți imaginea lui Þiriac îmbrățișând-o părintește pe nurofenita Andreea peste fulgerele aruncate din amvon spre bărbătoasa Mihaela. E nedrept, dar asta este. Eeei, daca avea Melinte asta a II-a "boiul" atrăgător al atâtor feminini... Încă o data spun: e nedrept. Dar viața merge înainte, chiar și așa, "loca". Mihaela, fii bărbată! ![]()
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate