poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-07-11 | |
Notiunea de ratare
-O suma de idei in care poate crede oricine, se incumeta. In amintirea lui C. Noica, care a fost preocupat de aceasta notiune. Prima axioma este probabila : orice om nu este ratat, in masura in care se poate situa singur in acest concept. A sti despre propria ratare inseamna a gasi o masura de distanta intre ce esti si ce aspiri a fi. Orice nazuinta impinge la ratare. Notiunea de ratare nu este admisa de individ. Nazuinta nu trebuie negata. Prin nazuinta se intelege armonizarea obiectiva cu intregul. Intregul nu aseaza indivizii acolo unde se considera ei. Optimismul este metoda de amanare a ratarii. Optimismul e specific insa mediocritatii. Ramane totusi singura solutie. Actul cultural are de cele mai multe ori in arderea de dinainte o cauza legata de ratare. Constiinta realului este forma de convietuire cu ratarea. A accepta propria ratare inseamna a gasi o poteca coerenta. Ratarea este o chestiune entropica. Orice constiinta se supune ratarii. Imbatranirea este ratarea viului in fata eternului. Destinul cuprinde toate explicatiile posibile despre ratare. Cunoasterea duce invariabil la constiinta ratarii. Nu este o drama acceptarea propriei ratari, decat in afara intelegerii. A doua axioma este si mai probabila : orgoliile individului se hranesc din propria ratare. Pacea interioara este acceptul pasiv al ratarii. A stii despre liniste inseamna a uita ratarea proprie. Construirea de idealuri este o tristete ascunsa, o nemarturisire a cunoasterii starii de ratare. A cladi idealuri, este asemanator picturii. Ce diferenta este intre imaginea de pe panza si model ? Totusi, nu exista nimic in afara ratarii? Exista implinirea. Implinirea nu are durabilitate, se perimeaza, implinirile sunt bucati mici, rupte din ratare. Nu exista o abordare optimista a ratarii ? Exista si se numeste inconstienta. Este cel mai apreciat mod si are avantajul de a vorbi despre cum poate fi vindecat un om sanatos. Preferabil pentru om este a se raporta la impliniri, de aceea este mereu nemultumit. Starea normala a individului este aceea de ratare. Nu se stie pana acum ca cineva sa nu fi cunoscut acest sentiment. Cel al implinirii e rar si efemer si cere imediat persistenta, de aceea implinirii ii este de preferat drumul spre implinire. A treia axioma, foate probabila: ratarea nu poate fi combatuta, este mediul in care se scurge viata unui individ. A lupta cu ratarea este cea mai crunta stare a vietii unui om. Doar marii filozofi si oamenii mari ai istoriei lumii s-au incumetat sa o faca. Cea mai mare ratare este sa te dedici acestei cauze. Clipele cele mai mari ale implinirii unei vieti, omul le percepe, constient sau nu, ca o atenuare a propriei ratari. Fericirea, din aceasta cauza, este un sentiment existent numai in amintire. A spune : sunt fericit, este ca si cum cineva care doarme ar spune prin somn : eu dorm. Aceasta e o mica demonstratie a imposibilului. Totusi, nu exista fericire ? Exista si se defineste ca o mica intrerupere a starii de ratare. Poate se va gasi un alt cuvant pentru ideea de ratare care sa cuprinda aceste relatii semiotice si care sa nu sune asa de urat. De ce nu s-a spus pana acum un astfel de cuvant? Este preferabila ascunderea in tot felul de altceva, nimeni nu vrea sa auda de ratare. Acest verb are doar persoana a doua si a treia. Asta l-a tinut in dictionar. Primul pas al impacarii cu sine despre care vorbesc atata filozofiile consta in aplicarea primei axiome : a discuta cu tine sincer despre propria ratare. Acceptul propriului grad de ratare ( fapt imposibil) este punctul de plecare al unei vieti echilibrate constient. Neacceptul ratarii nu este un lucru de combatut, genereaza ambitie, numai ca amana pentru o viata urmatoare, a carei existenta nu s-a demonstrat inca, toate marile impliniri A patra axioma, sigura : Un om este mai probabil ratat decat implinit. Are asta importanta ? Are aceeasi importanta care ar avea-o schimbarea soarelui cu un bec. Ratarea, din acesta cauza, este o boala de care sufera intreaga omenire. Din cauza unei infinitati de motive -notiunea de ratare- care inca nu a fost studiata decat fugar si ilegal, va ramane multa vreme ignorata. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate