Spre o lume armonioasă, împreună cu inginerii

Odată cu ieșirea din negura nonrațiunii, omul s-a manifestat ca un creator. De la piatra pe care a ridicat-o pentru a se apăra la picturile rupestre și apoi la civilizația atomică totul s-a bazat pe ingeniozitatea omului. Odată spuneam că în-ger înseamnă cel care stă în ger. Se pare că același ger a fost creuzetul gândirii umane; un american important spunea „că una a fost să ai la îndemână resursele de hrană și alta a fost situația în zona temperată, unde înghețul reducea atât sursa de hrană cât și posibilitățile de supraviețuire”. Aceste lucruri au favorizat dezvoltarea gândirii și a societății umane. De asemenea s-a observat că efortul intelectual se bazează pe o reacție endotermă, se răcesc extremitățile ca și cum sângele ar circula mai încet, fiind dirijat pentru a iriga optim creerul.

În română cuvântul re-gină este mai evident legat de creația luminii (gyné=femeie în greacă și asemănător sanskritului jani=femeie căsătorită, și janya=născut din) lui RA- zeul soare, decât termenul englez queen; totuși ele au aceeași construcție prin care se face diferențierea dintre rege-regină sau king-queen. Funcția reproductivă a reginei (precum a mătcii albinelor) a stat la crearea termenului; el păstrează rădăcina verbului „a da naștere” din sanskrită, jan, ja - care la rândul lui a stat la bază termenului jani=femeie căsătorită, potențială genitoare.

Chiar dacă termenul inginer pare realizarea epocii moderne, el își trage seva din acele vremuri în care omul a început să fie un explorator al cunoașterii; de aceea în sanskrită jna înseamnă cunoscător, priceput, inteligent, iar în română a gini (a observa - în DEX cu etimologie necunoscută) și gin (sondă pentru a găsi locurile cu cegă).

Pe 14 septembrie se sărbătorește Ziua Inginerului (care stăpânește focul cunoașterii, acea lumină asemănătoare soarelui - generatoare de viață și înțelepciune), a doua zi după Ziua Pompierului (care „stăpânește” focul fizic), apropiind regină de inginer într-un mod remarcabil.

În 14-15 septembrie 2006 a avut loc la București al VII-lea Simpozion Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni, pe tema „Creșterea eficienței utilizării resurselor naturale, energetice și materiale”. Președintele AGIR, domnul dr. ing. Mihai Mihăiță a patronat cu prestanță desfășurarea manifestării; au fost transmise mesaje din centrele universitare și de cercetare din țară și străinătate (Israel - ing. Bines Rozalia, Canada - prof. dr. ing. Toma Petre etc.)

Simpozionul a fost onorat de prezența domnului senator ing. Ion Iliescu, a cărui lucrare a conturat creșterea eficenței utilizării resurselor în contextul dezvoltării durabile și de domnul prof. univ. dr. ing. Zaman Gheorghe, membru corespondent al Academiei Române - care prin lucrarea sa a subliniat principiile dezvoltării durabile din punct de vedere al resurselor acesteia.

A fost alături de spiritul ingineresc romnân și Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș prin intermediul domnului conf. dr. ing. Tripon Avram care și-a axat lucrarea pe tema echipelor inovative pentru incubatoare de afaceri și centre de transfer de tehnologii, în contextul dezvoltării durabile.


Evenimentul este un semnal dublu: de conștientizare a problematicii societății umane în perspectiva accelerării consumului de resurse și de recunoaștere a poziției și rolului definitoriu pe care îl reprezintă în socitate inginerii, ca realizatori de tehnologii și coordonatori ai proceselor industriale - de la extracția și prelucrarea materiilor prime până la reconversia deșeurilor și diminuarea poluării. În acest spirit salut pe toți inginerii și sper că vor găsi și optimiza calea spre o lume armonioasă în care protecția mediului să fie prioritară.