poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-05-29 | |
la cei doi poli stau jucătorii doi:
o pasăre și doi vulpoi. vulpoii ca vulpoii, a nu se confunda cu vulpile polare la îndemânare. ei sunt marii maeștrii păpușarii milenari. stau fiecare pe câte un pol călare și țin pământul în hățuri ca pe un mânz. trăgând ei de meridiane pământul s-a alungit ca un zepellin, a tușit și ... a plesnit. de fapt, ei vroiau să prindă de ecuator, să-l tragă mai jos, dar nu se înțeleseseră încă, între ei spre care, din trei. au făcut cumva, nu știu cum să vă povestesc, de au oprit timpu-n loc, ba chiar, îmi amintesc că l-au dat înapoi. Vedeți, astea sunt amintiri din viitor de pe la noi. Atunci s-au urcat pe un nor voiajor și au făcut în sfârșit inspecție și proces de contravenție ca vinovatul, adică, să plătească, așa fiind legea păsărească. cei doi fiind trișori din fire și pezevenghi fără asemuire se ascundeau după degetul mare de la picior niciunul neluând vina asupra lor. fiind mare criză de țapi ispășitori au devenit împăciuitori și-au convenit împreună să se mute provizoriu pe lună. adică, în fiecare lună, vreau să zic, că trebuie să fi existat câte una pentru fiecare. unul, considerându-se mai mare a luat pământul în păstrare și la pus la congelat: să nu se strice, adică. apoi s-au pus pe inventat tot feluri de soluții și poțiuni alchimice și chimice, și fizice, desigur. dar au descoperit că de unul singur e greu de căutat. și atunci le-a venit un gând împăciuitor: și-au întins larg brațele și s-au îmbrățișat într-un gest repetat: over and over again. din această mișcare a rezultat un pătrat nicidecum ,,păcat", să se consemneze iadul poate să viseze că a rămas gol de când nu s-a reinventat păcatul. adică, de acum. gata, plec,să nu vă stau în drum. să ne întoarcem la pătrat (un plan transversal adică, longitudinal printr-un pământ virtual)- . (iar punctul e-un pătrat mărit, vream să zic) atunci au descoperit de fapt, că au murit de vreme ce pământul s-a prăbușit. și-au pus cenușă-n cap și au bocit (că pământ nu aveau de unde) ((știiți, și geto-dacii râdeau la înmormântările lor așa ca mine acum: râd de necazul lor.)) Conform spuselor lui Descartes.....etc. (Observați, a înviat și gramatica, iar litera mare stă la început de rând, la locul ei că nu ar sta ea la coadă, așa, fără temei.) Iar ceea ce Descartes intuia dumneavoastră aveți prilejul să observați așa cum presupuneați că Bacon încerca.) Să ne întoarcem la pătrat. Pătratul gol era inutil și instabil. Deci au hotărât,de comun acord să îl ferece cu lanțuri vreo zece pământul să nu mai plece și să se aplece în continuare pe axa lui de la nord la sud. (bag sama, fratele nord era cel mai mare în această-mprejurare). Încă nici nu era gata de legat Pământul (Observați, și Pământul și-a primit litera mare înapoi) când cei doi din nou s-au certat și s-au supărat. Paserea stetea, privea și se amuza. Fratele Sud fiind mai cu samă supărat fiindcă el a fost mutat cu vreo opt grade mai la nord dar Pământul aproape răsturnat fiind optul se înclină și el către zenit și deveni un infinit mai mic. (știți, cifra opt este infinitul în picioare stând mi-am notat acest lucru undeva, dar cred că mi-am pierdut hârtia prin buzunare că acum sunt goale nu că aș avea tendințe avare.) ((Și după cum ați observat și banii i-am reinventat, ăăă..., cifrele vroiam să zic, de fapt da' m-a luat pe dinainte de căscat, de somnoroasă ce sunt, din cauza căscatului adică, nicidecum că aș fi o căscată - eu, ferit-a bunul Dumnezezu!)) (Aceasta e metoda cu suspans e un fel de pas de dans, știți, steep-by-steep.) S-a râs destul despre români cu balada lor tâmpă despre păstoru' ce sta rezemat în tâmplă. Sta și cugeta de moarte nici că îi păsa, ba, se amuza: de cei doi jucători de la masa lui: că erau trișori și erau farsori. Fiecare pasere are graiul ei. Graiul ca graiul, dar scrisul te omoară căci vorba scrisă nu rămâne, de acum, zboară. Se știe din bătrâni, la noi , pe la români, că fiecare pasere piere pre limba ei. ()doar că la noi, vedeți boieri dumneavoastră, paserile n-au limbă, nu c-ar fi mute că de vorbit vorbeau, adică, pardon, cântau; astfel grăit-a Păcală, de fapt Păcălina lui, că Păcală n-a avut vreme să mai vorbească - știți la cine mă refer. La noi așa se bocesc morții, prin râs, fie-le țărâna+)) puneți mâna dragi fârtați pe carte și nu jurați, nici nu înjurați, ci învățați ce-a mai rămas....etc. Că restul am luat noi. Umbl-o vorbă pe la noi ,,cine râde la urmă, râde de două ori, de fapt, în doi, dar tot în trei, parcă se râde mai bine" (Doamne ferește, nu l-a voyeurism mă refeream aci, nici la sexism, ci la parte. Căci cine are carte, deh, nu are și parte decât dacă nu cumva și-o face singur.) Cum e vorba din poveste înainte, muuuu....(etc.)...lt mai este. Acum eu merg la culcare cu un gând bun pentru fiecare. După cum veți putea observa în continuare când veți reciti cu răbdare, ați fost reinventați, fiecare. (Pentru cei ce înțeleg mai greu: întregul a fost divizat în trei, apoi în câți și câte vrei, ceea ce-i mai greu de demonstrat și vă rămâne temă de vacanță.) (Când nu aveți ce face și vă plictisiți, puteți să vă și gândiți regândindu-vă totodată, reinventându-vă adică.) Sper că vă las fără frică. Noapte bună, sting lumina, cine se trezește primul, aprinde lampa. Să ne vedem ....etc, cu fericire și pace! |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate