poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-08 | |
Nu-l înjură nimeni sau poate, doar din greșeală.Nu-i adresează nimeni vreun cuvânt de laudă, eventual e lăudat odată cu toți ceilalți din jurul lui.Poți să-l numești omul invizibil, fără să greșești.Îl găsești la tot pasul și privirea îți trece mai departe.Parcă nici n-ar exista, e ca apa sfințită ar spune unii.Nu face nici bine dar nici rău.Dacă s-ar hotăî să plece departe undeva, nu i-ar simți nimeni lipsa.Dacă n-ar mai fi, nu ar ști nimeni.Și totuși el există, ne aduce pizza la domiciliu sau poate flori, duce gunoiul sau poate spală vase undeva într-un restaurant, plantează flori în parcuri sau poate matură străzi...Face tot ce nu ține de extraordinar.Ce paradox, lumea fără oamenii comuni sau invizibili nu ar exista.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate