poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-12 | |
Uită-te în jurul tău. Ce vezi? Vezi oameni ca mine și ca tine... Unii au nasul puțin strâmb, unii au pielea aspră, unii au părul creț, alții au acnee, alții sunt obosiți. Dar unii sunt seropozitivi. Virusul HIV nu se vede...
Astăzi s-a schimbat ceva în viața a trei persoane. Fiecare este mai mult sau mai puțin vinovat, mai mult sau mai puțin conștient de ceea ce s-a întâmplat, dar schimbarea deja a avut loc și fiecare trebuie să se adapteze la noua situație. Să facem cunoștință cu aceste persoane. Andrei are cinci luni și 14 zile. Casa lui de când s-a născut este spitalul. Micuț și firav, nu i se dădeau șanse de supraviețuire la naștere, dar este încă în viață și arată o hotărâre și dorință de a trăi care îi lipsește mamei lui. Maria a fost depistată cu virusul HIV cu 5 ani în urmă, dar nu a făcut niciun tratament. Mai are încă patru copii acasă iar pe al cincilea nu l-a mai vrut. De ce? Pentru că nu are ce mânca, nu are un loc de muncă, vântul flutură prin acoperiș. Soțul nu o ajută deloc, deja cu destule probleme cauzate de viciile băuturii și fumatului. Femeia a refuzat să vorbească despre cum a contactat virusul, dar se presupune că de la soț, care a lucrat ca marinar câțiva ani pe un vas internațional. Fără să știe, Maria a transmis virusul și lui Andrei. Deși medicii au intervenit încă din ultima lună de sarcină, tratamentul a început totuși prea târziu iar nașterea nu a fost efectuată prin cezariană, așa cum este recomandat. Acum Andrei este singur, abandonat în spital, cu o povară prea grea pentru umerii lui firavi, care îi va marca restul vieții lui deja incerte. Carmen are 17 ani și este o fată drăguță care învață la liceu în clasa a 11-a. Rezultatele unor analize aparent banale au șocat-o foarte mult, necesitând consultanță psihologică pentru a o ajuta să accepte noua situație. Carmen este cunoscută de toți ca fiind plină de viață și inteligentă. Este singură la părinți și susținută de ei în tot ceea ce face. Dar o mică neatenție a costat-o prea scump. La o petrecere dată de un coleg, a băut prea mult și s-a lăsat în voia sentimentelor pentru un băiat de aceeași vârstă. Acum nu își mai amintește decât vag acea noapte și o regretă cu atât mai mult cu cât știa cât de importantă este utilizarea prezervativului. Băiatul a fost la fel de șocat când a aflat că ea este infectată și și-a făcut și el analize. Rezultatele au fost, după așteptări, pozitive. Se pare că acest băiat este încă una dintre victimele dotărilor precare din sănătate din anii 1988-1989-1990 iar numărul persoanelor pe care le-a infectat la rândul lui este necunoscut. Din fericire, există tratamente antiretrovirale care, dacă sunt urmate cu strictețe, cresc speranța de viață cu până la 10 ani sau chiar mai mult. Carmen se duce în continuare la școală și vrea să devină arhitect, dar nu va spune nimănui micul ei secret. Loredana are 40 de ani și este medic de urgență la spital. Își iubește meseria și o practică cu profesionalism, dar asta a fost și cauza infectării cu virusul HIV. Într-o seară a fost chemată la ambulanță la un caz grav, cu hemoragie puternică și stare de comă. A făcut câteva manevre riscante fără să poarte mănuși, dar a reușit să scoată pacientul din starea critică. Deși cu stare stabilă și tratament adecvat, pacientul a decedat după trei zile. La o analiză amănunțită, s-a descoperit că acesta avea SIDA și era în evidența locală de beneficiari de medicamente antiretrovirale. Loredana s-a temut pentru sănătatea ei și a făcut testul, dar acesta a ieșit negativ. Dar într-un an, la o investigație de rutină, a observat ceva neobișnuit și a refăcut testul. A aflat că este seropozitivă. Acest fapt nu a speriat-o și ea își continuă viața făcându-și meseria. Urmează tratamentele și s-a implicat în câteva programe de ajutorare a copiilor bolnavi de SIDA, dar se teme să dezvăluie starea ei, mai ales pentru că nu vrea să-și piardă postul de la spital. Trei destine marcate de virusul HIV, dar care își doresc să trăiască la fel de mult ca noi toți și care au nevoie de ajutor. Ajutorul nostru, al tuturor. Poveștile lor nu sunt menite a ne speria, ci doar a ne face conștienți de existența unei boli care poate fi evitată respectând câteva norme simple. Și ei râd, și ei plâng, și ei visează. Nu este o crimă să ai HIV/SIDA. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate