Integritatea credinței asigură integritatea conștiinței și sufletului, fără credința în sine nu se poate petrece transformarea necesară proiectului de evoluție.
Credința funcționează conform sistemului de operare al universului, al divinității.
Omul aliniat cu credință la voința divinității are toate șansele să se îmbogățească spiritual, să prospere fizic și metafizic, să realizeze cele mai mărețe visuri care ating idealul existențial.
Ar fi păcat să avem o credință limitată, cătă vreme Universul și divinitatea oferă o multitudine de oportunități de dezvoltare personală, care deschid căi vaste de evoluție.
Nici un aspect al vieții nu este imun la transformare, însă doar dedicați credinței în divinitate și univers putem să realizăm adevărate opere de artă cu conștiința și sufletul nostru.
Prin credință putem cuprinde lucrurile care ne fascinează care ne pot pot face cei mai fericiți oameni din lume.
Credința se învață din copilărie și se dezvoltă conform cu nevoile de studiu asigurate și de percepție a existențialității lumii înconjurătoare, viziunile despre viață se îmbunătățesc atunci când credința în sine este puternică.
Mintea fragmentată poate ajunge la unitate la integralitate printr-o credință permanentă.
Cel mai crunt eșec al credinței apare în fața răului, îl face pe om să se teamă, să se izoleze, să evadeze în propria lume creată bazată pe iubire, pe liniște, pe siguranță.
Este adevărat că presiunea socială își pune amprenta grea pe credință, și nu lasă loc valorilor sufletești să se expună în lume, este adevărat că spiritualitatea umanității a eșuat de nenumărate ori chiar și în sistemele religiilor.
Credința este foarte vulnerabilă în fața provocărilor de tot felul, și deseori omul se simte singur obligat să treacă prin ele.
Istoria religiilor are o influență destul de rea asupra oamenilor actuali, pentru că multe din atrocitățile create de religie sunt prezente și azi, războaie în numele dreptății și credinței oarbe, foamete, sărăcie.
Totuși credințele doctrinare și învățăturile religioase îi fac pe oameni să fie atrași de eroi, de idealuri, de miracole lumești.
Cursul istoriei este asigurat de oamenii cu o credință măreață în divinitate, chiar dacă realitatea este copleșită de influențe negative de convingeri duale, limitate.
Cred cu tărie că nici una din influențele divinității nu este rea, că fiecare percepție este o lecție de viață menită să ne ofere o cunoaștere eficientă, să descoperim în noi cea mai bună versiune a credinței în viața noastră.
Doar prin puterea credinței putem simți că divinitatea se manifestă în noi conform cu legile evoluției.
Răul cel mai mare pe care îl poate face credința limitată este să provoace suferințe aproapelui, să i se pună în pericol supraviețuirea.
Dumnezeu prin Isus Hristos spune, ceea ce faceți semenilor mie îmi faceți și eu vă voi răsplăti cu măsura faptelor voastre.
Procesul de evoluție a credinței nu se termină niciodată, se manifestă în noi chiar în această clipă cu dinamismul luminii divine.